Rusia nu invadează la oră fixă. Așteptăm întâi o diversiune.
Moise Guran
Tensiunea a ajuns în aceste zile la paroxism, în așteptarea unui moment în care știrile vor bubui anunțând faptul că rușii au intrat în Ucraina. Atâta doar că lucrurile nu se pot petrece exact așa și o să vă explic imediat de ce cred eu că altul trebuie să fie cursul evenimentelor. De fapt, această așteptare că acum, la noapte, sau miercuri va începe războiul este creată de tactica americanilor de a dezvălui (direct sau prin știri scurse în presă) mișcările rușilor în anticipație, într-o încercare de a-i lăsa pe aceștia în offside. Nu știu dacă acesta este motivul pentru care războiul încă nu a început. Sunt înclinat să cred că acesta este motivul pentru care încă nu a început ceva, nu o invazie, altceva, care în final ar constitui pretextul Rusiei de a invada Ucraina.
Știi momentul ăla în care găsești o mașină parcată fix în poarta ta și nu mai poți să ieși din curte? Ei, imaginează-ți că în locul unei mașini, găsești în poartă un tanc, care mai și trage ca descreieratul, la mișto, de antrenament.
În acest weekend Rusia a închis practic ieșirea Ucrainei la mare cu tirurile sale de rachete. Astea nu-s exerciții militare, e nesimțire! Ucraina a fost forțată să transmită un avertisment tuturor aeronavelor comerciale să nu survoleze deloc Marea Neagră.
Uitați-vă pe harta de mai sus… Practic, Rusia își bate joc. Și cică mai vrea și respect! Sau, mai exact, Rusia e nemulțumită că nu i se arată respect de către țările vestice! Respect pentru ce? În puținătatea lor mintală rușii recunosc că tot ceea ce își mai pot dori de la restul lumii este un respect de frică, dar, poftim problemă! în loc de “respect” au primit cu sec la plusarea amenințării militare.
Probabil că deja Putin le-a asigurat rușilor eticheta de popor agresor pentru încă un secol de aici înainte, indiferent dacă mai invadează sau nu Ucraina.
Și totuși, chiar dacă liderul de la Kremlin confirmă încă o dată că nu e la nivelul de inteligență al compatrioților săi care au făcut istorie în șah, chiar dacă el ca persoană dă tot mai multe semne de narcisism paranoid (la fel ca pretenu’ Donald Trump), proabil domnul Putin nu e complet nebun. Nu cred că va porni așa, tam-nisam, o invazie, după ce luni de zile a tot zis (prin alții, nu el direct) că n-are de gând să atace Ucraina, ci doar îi face curte (literalmente, în sens de gard) cu tancurile, pe margine. Îi trebuie un motiv declarat. Un ceea ce se cheamă “casus belli”.
Așa stând lucrurile, trebuie să plecăm de la premisa că Rusia are nevoie de o intrigă, de un eveniment provocator. Americanii au anticipat și asta și au avertizat că este posibilă fie o diversiune sub steag fals, fie o încercare de răsturnare din interior a guvernului de la Kiev.
Am unele dubii că a doua variantă ar mai fi posibilă acum, în aceste condiții de așteptare apăsătoare, în care ucrainenii s-au organizat să-și apere Kievul cu arma în mână. Un puci sau o răscoală care să destabilizeze guvernul sunt greu de imaginat.
Așa că mai rămâne varianta unui incident orchestrat în care în aparență Ucraina va ataca Rusia sau, mai probabil, pe separatiștii din Donbas. Bineînțeles că ucrainenii nu sunt nebuni și n-ar face nimic de acest fel. Dar o vor face rușii în locul lor, sub steag fals, cum zic americanii, adică făcând să pară că ucrainenii sunt cei care au atacat.
Acesta este tipul de eveniment pe care îl așteptăm zilele astea, iar nu un atac de oră fixă, așa cum fac americanii de câte ori le vine să mai atace Irakul. Poate miercuri, poate în weekend (când se termină și Jocurile Olimpice), poate săptămâna viitoare, vom fi atenți la un incident care va stârni confuzie, posibil concomitent cu atacuri informatice care vor disturba internetul și comunicațiile nu numai în Ucraina ci și în alte părți ale lumii, poate chiar și la noi. Ce se va întâmpla după aceea va fi o escaladare, mai întâi retorică, una inutilă, poate chiar și infantilă. Vom vedea. Și abia apoi este de așteptat să înceapă războiul propriu-zis.
Nu cred că Putin mai poate da înapoi, nu cred nici că ar vrea așa ceva (am explicat într-un articol predecent de ce). De asemenea, nu cred că ar trebui să ne așteptăm la un război scurt ci, eventual, la un război în mai multe faze, între care se vor purta sau se vor simula negocieri, părând că s-a terminat, dar fără a exista neapărat și dorința de a se termina. Una peste alta, este puțin probabil ca, odată pornit, un război între Rusia și Ucraina să se încheie mai devreme de finalul anului. Ba, din contră, se poate întinde pe mai mulți ani. Eu spun asta de mai mult timp, dar acum o spun mai mulți – obiectivul lui Putin este nu atât ocuparea Ucrainei, cât mai ales destabilizarea Europei.
Propaganda rusă deja pregătește acest tip de eveniment, intoxicând opinia publică din Rusia cu “atroctăți” comise de “naziștii” ucraineni. Apelul la naziști este foarte important, momentul maxim de unitate, așa cum îl învață tot poporul rus la școală de 70 de ani fiind “Marele Război de Apărare a Patriei”. Așa îi zic ei. Dacă i-ar zice Al Doilea Război Mondial, cum îi spune restul lumii, ar trebui și să recunoască faptul că, înainte de a fi atacată de Germania, România, Ungaria și Italia, URSS a fost putere agresoare, împărțindu-și Polonia cu Hitler și părți din România cu Ungaria hortistă.