Noi și Omicronu’

Moise Guran

Informațiile privind noua tulpină a coronavirusului încă sunt puține, parțiale, cele mai multe așteaptă verificări și confirmări, așa că m-am gândit să fac o sinteză acum, la două săptămâni de la apariția Omicron, comentând inclusiv reacția, zic eu bună dar prost comunicată, a autorităților române. În bombardamentul informațional din această perioadă, sper ca o astfel de sinteză să fie utilă, inclusiv celor care folosesc aplicația Biziday, deși echipa aceasteia, vă garantez, se străduiește din răsputeri să filtreze știrile mai puțin relevante de cele cu adevărat importante.

Ce știm până acum cu certitudine despre Omicron este că

1. se răspândește mult mai repede decât Delta
2. Pfizer a comunicat oficial că două doze din vaccinul său, adică ceea ce se considera până acum fiind imunizare completă, crează un răspuns slab la infectarea cu tulpina Omicron, informație confirmată înaintea Pfizer de trei studii (la fel, parțiale, dar venite de la institute demne de tot respectul, unul din Suedia, unul din Africa de Sud și unul din Germania).

Chiar și așa, comunicarea Pfizer spune de fapt că noua tulpină se va răspândi mai mult decât Delta printre cei care au deja două doze, dar ei tot ar trebui să fie mai protejați (nu știm cât de protejați) pentru riscul de spitalizare și dezvoltarea unei forme grave, care duce la deces. În același timp, Pfizer mai spune că, până la dezvoltarea unei doze specifice pentru Omicron (care nu va ajunge la noi mai devreme de martie sau aprilie 2022) a treia doză cu actualul vaccin restabilește capacitatea sistemului imunitar la un nivel acceptabil, capabil să facă față unei eventuale infectări cu noua tulpină.

3. Moderna încă nu a comunicat nimic. Nu exclud încă posibilitatea ca vaccinul Moderna, deși tot ARN mesager să fie totuși mai eficient decât cel al Pfizer împotriva Omicron, după două doze. Pentru că este mai puternic.

Cum funcționează vaccinurile, pe înțelesul tuturor (treci peste, dacă știi)

Prima doză de vaccin prezintă sistemului imunitar “poza infractorului” – o imagine în cazul vaccinurilor ARN-mesager (Pfizer și Moderna) și un un fals infractor (un virus inactiv) în cazul vaccinurilor AstraZeneca și Johnson. Confruntat cu o (falsă) situație de agresiune, organismul activează celulele cercetaș (o conlucrare între celulele B și celuleleT), responsabile cu identificarea ticălosului, cât și fabricile de soldați (celulele T).

A doua doză de vaccin pune soldații deja creați la prima doză în situația de luptă, iar fabricile de soldați produc la capacitate mare, ceea ce ridică semnificativ numărul anticorpilor și previne în cele mai multe cazuri și o situație de infectare. De aceea, persoanele care intră în contact cu virusul și pot fi pozitive, îl transmit mai rar decât cele nevaccinate deloc. Din păcate, s-a observat că numărul celulelor soldat scade în timp, firesc, dacă fabricile de anticorpi nu sunt solicitate, deși memoria celulelor T ar trebui deja să fie ce trebuie pentru o viitoare infectare.

A treia doză de vaccin este un exercițiu general de luptă și de aprovizionare, în care sunt implicate atât celulele care recunosc virusul, dar este verificată și memoria pe termen lung a celor care îl recunosc și produc răspunsul imun. Crește numărul de soldați, la fel ca la doza a doua, ceea ce poate fi totuși util atunci când organismul se confruntă cu un virus nou (mutant) care deși e tot un coronavirus nu prea mai seamănă cu “infractorul din poză” de la vaccinările anterioare. În cazul unei infectări cu Omicron, cel mai probabil (dar încă nu e sigur) un număr mai mare de soldați poate da organismului un interval de timp, necesar să identifice noul infractor și să-și pună la treabă sistemul de apărare deja antrenat împotriva infractorului anterior.

Să ne amintim, și Delta a venit cu o scădere a protecției oferite de vaccinuri, față de tulpinile Alpha și Wuhan, mai ales la șase luni după a doua doză. În acest sens, ieri a fost publicat un studiu făcut în Israel pe un număr foarte mare de vaccinați, și care compară rata mortalității persoanelor de peste 50 de ani, vaccinate cu două doze și, respectiv cu trei doze. De ce peste 50 de ani? Pentru că, evident, capacitatea organismului de reacționa și de a crea un răspuns imun este mai redusă pe măsură ce îmbătrânim.

Ce știm despre Omicron, dar, de fapt, nu știm sigur

1. Se spune că Omicron dă mai puține cazuri grave, iar OMS tot repetă asta. Deocamdată aceasta este o constatare empirică, necertificată de studii, care nici nu au avut când să fie făcute. De remarcat că cele mai multe persoane infectate și cu simptome ușoare sau deloc sunt vaccinate sau trecute prin boală.

2. Nu știm sigur dacă Omicron dă simptome ușoare și la persoanele nevaccinate și n-ar avea nicio logică să fie așa. Studiul din Africa de Sud publicat ieri chiar a arătat că cei care au trecut prin boală și s-au și vaccinat după aceea, ar trebui să aibă un răspuns imun mai bun la Omicron, dar, atenție!, este vorba despre modul în care au reacționat probele acestora de sânge la noul virus, nu de constatare clinică, în lumea reală, cu persoane reale infectate.

Țineți cont și de faptul că OMS a criticat destul de dur politica țărilor bogate de a face doza a III-a de vaccin, în loc să doneze vaccinuri către țările sărace. Acum, apariția Omicron confirmă teoria OMS că întârzierea distribuirii vaccinurilor la nivel global va duce la apariția unui virus rezistent la vaccinurile actuale, dar și încurcă OMS, prin faptul că țările bogate n-au la îndemână alt răspuns la apariția Omicron decât să-și vaccineze populația și cu a treia doză.

3. Cel puțin în Africa de Sud se constată o creștere a numărului de spitalizări (deci cazuri mai grave, dar nu neapărat foarte grave) în rândul copiilor și adolescenților. Dacă vă mai amintiți, așa a fost și la Delta (dacă nu vă mai amintiți citiți aici) și, deși nimeni nu a reușit încă să certifice științific această incidență, la noi în România chiar am avut câteva sute de copii spitalizați în octombrie și noiembrie (încă mai sunt acum 80), câteva zeci au ajuns la terapie intensivă și o parte a lor chiar au murit. Nu știm sigur că Omicron dă simptome mai grave decât Delta la copii și tineri adulți, dar trebuie să urmărim cu mare atenție aceste raportări. Și dacă le dă cât Delta și tot e foarte rău, având în vedere că Omicron este mult mai transmisibil. Să ne amintim că dacă azi și copiii sunt în pericol, iar la Valul I (varianta Wuhan) ei erau asimptomatici, asta se întâmplă din cauza iresponsabilității adulților, care nu au înțeles că fără vaccinare, virusul va continua să se transforme.

4. Omicron nu va putea fi oprit să devină tulpină dominantă. Nici asta nu știm sigur. Ar fi trebuit ca, după doi ani de pandemie, guvernele lumii să știe cum să oprească lanțurile de propagare a acesteia, dar uite că asta nu se întâmplă. Obosiți cu toții de restricții și distanțare, punem voit sau nu presiune pe politicieni “să ne mai lase cu astea că eu m-am vaccinat și vreau să-mi trăiesc viața.” Da, mutația este modul de vaccinare al virusului, care și el vrea fix același lucru ca și tine.

Reacția autorităților române

Deși criticată, “că s-au găsit să relaxeze acum, când vine Omicronu peste noi”, mie mi se pare că relaxarea anunțată nu e tocmai o relaxare – adică circulația pe timpul nopții și fără măști afară, în spațiile neaglomerate, și permiterea accesului la mall cu test pe lângă cei vaccinați, mi se par mai puțin grave decât efectul benefic al limitării numărului de cumpărători într-un magazin, funcție de suprafața acestuia. Pe bune, câți își vor face test ca să meargă la mall? DAR! Partea urâtă la noi e că oamenii nu prea înțeleg subtilități din astea. S-a zis relaxare? Mare lucru dacă mai respectă cineva ceva, iar la noi problema n-a fost niciodată cu restricțiile ci cu faptul că ele nu au fost respectate. “Organele”, alea care-s nevaccinate dar trebuie să verifice respectarea restricțiilor, pricep din relaxarea de Crăciun fix ce pricepe și publicul.

Altfel spus, problema nu mi se pare a fi cu măsurile, cât mai ales cu comunicarea acestora. Dacă politicienii n-ar fi fost atât de disperați să comunice relaxări și ar fi pus titlul comunicării – „Înăsprirea restricțiilor”, mesajul recepționat ar fi fost altul. În plus, tot pe partea de comunicare, nu văd pe nimeni să facă eforturi pentru a scoate publicul din România dintr-o capcană logică – faptul că Omicron e diferit de tulpinile anterioare nu ar trebui să-i facă pe oameni să nu se mai vaccineze “că nu mai are sens”, ci, am explicat mai sus de ce, cu atât mai mult trebui să se vaccineze cât mai repede și să facă doza a III-a, dacă deja le au pe primele două. Doar 1,7 milioane de români au primit până acum doza a III, adică aproximativ o treime dintre cei eligibili.

Cât despre introducerea testului PCR pentru cei care vin în țară și carantinarea celor care nu vor să-l facă, mă tem că numărul excepțiilor de la aceste reguli este atât de mare, încât greu vor putea fi eficiente pentru oprirea Omicronului la granițe. Mai fericit aș fi fost dacă ar fi fost îmbunătățit sistemul de testare, urmărire și izolare rapidă a contacților, căci, fără doar și poate, Omicron va intra în România și, fără asta, probabil înaintea Crăciunului vom avea și transmitere comunitară.