Un calmant inutil pentru o incertitudine existențială
de Moise Guran
Stau și mă întreb ce s-ar întâmpla dacă într-un an de zile ne-am îmbolnăvi toți și am avea nevoie de cel puțin o zi de spitalizare… Dincolo de faptul că ar scădea economia din cauza concediilor medicale… vă dați seama că statul ar aduna 45 de milioane de euro din coplata de 10 lei per internare? Vi de pare mult? Ei bine, aflați că bugetul sănătății ar crește cu 1%, adică mult prea puțin, iar eu am luat în calcul varianta aberantă și extremă în care ne-am îmbolnăvi toți 20 de milioane!
Pe de altă parte, de acești bani ar putea crește salariile medicilor cu 25%. Doar ale medicilor! Nu și ale asistentelor… Nu că acestea nu ar merita, acum pur și simplu încerc să mă prind ce a vrut guvernul Ponta cu introducerea coplății de 10 lei la internare. N-a anunțat unde vor merge banii, tu ca cetățean habar nu ai de ce îi dai, sunt prea puțini ca să conteze, dar sunt suficienți ca să te enerveze ca orice taxă parafiscală.
Desigur ideea coplății în sistemul public sanitar este veche și a fost mereu ocolită din caza numeroaselor campanii electorale din ultimul deceniu. Coplata nu rezolvă problemele acestui sistem ci îl adâncește și mai mult în starea de incertitudine existențială, aceea de a nu fi nici cal, nici măgar. La privat e la privat, dar la stat ori e gratis, ori e pe bani?
Să nu mă înțelegeți greșit! Eu susțin privatizarea cvasi-totală a sistemului de sănătate și nu mă pot abține să nu observ că politicienilor le este atât de teamă de opinia publică încât nici nu mai vor o dezbatere despre cum, cât și unde ar trebui să plătim atunci când avem nevoie de îngrijire medicală. Coplata nu va da cu mătura prin spitale, nu va cumpăra mai multe medicamente în locul bolnavului și nici nu va mări salariile medicilor. Este doar o altă formă de manifestare ale aceleiași maladii cronice. Sau mai pe românește boala lungă…moarte sigură.