O butaforie de primar și „oxigenarea” bugetului Capitalei

Moise Guran

Că Duamna Fifi de la Primărie beneficiază de o catastrofă de consultanță juridică, nu mai trebuie demonstrat. A demonstreat-o înființarea ilegală a unor companii municipale ce au falimentat de facto Bucureștiul. Ideea cu taxa de poluare nu e nouă, nu e nici măcar rea, dar e făcută într-un fel atât de pompieristic încât riscă să ruineze ideea în sine. Bref: Gabriela Firea a anunțat instituirea a două taxe și unei interdicții:

1. O taxă pentru mașinile cu alte numere decât B-If, pentru accesul în București;

2. O taxă pentru toate mașinile Euro 3, pentru accesul în Centrul Bucureștiului;

3. Interdicția mașinilor Euro 2, Euro 1 și non Euro, în Centrul Bucureștiului.

Din start vă spun că prima este discriminatorie, iar Curtea de Justiție a UE a decis deja, într-un alt caz, cel al taxei de poluare tot din România, că în statele membre nu pot fi introduse taxe discriminatorii. Principiul este același, doar că în cazul Bucureștiului discriminarea nu este numai față de mașinile înmatriculate în alte state UE ci față de cetățenii români cu mașini înmatriculate în alte județe. Ce se poate mai mult, se poate și mai puțin, deci cu atât mai mult, taxa nu poate fi impusă doar ne-bucureștenilor sau ne-ilfovenilor. Pentru a fi legală, o vignetă sau o taxă de poluare trebuie impusă tuturor mașinilor, punct. Adică și celor cu numere de înmatriculare din If și București. Și nici n-ar fi o ideea chiar rea, explic puțin mai jos de ce. (Citiți aici alte argumente de ordin juridic, dar care ajung la aceeași concluzie.)

A doua taxă, cea pe mașinile Euro 3 în Centru, este legală, în schimb interdicția mașinilor Euro 2, Euro 1 și non Euro, poate fi considerată neconstituțională, căci golește de conținut un drept de proprietate, cel al posesorilor de mașini cu normă de poluare sub Euro 3, care locuiesc în Centru. Să-i scutești pe aceia din Centru și să plătească toți ceilalți, ar face taxa discriminatorie, deci soluția este să-i pui să plătească, la fel ca și pe cei cu Euro 3. Cuantumul taxei poate fi diferit, adică mai mare, pe măsură ce crește gradul de poluare, dar nu atât de mare încât să depășească valoarea mașinii sau „un nivel decent.” Care este nivelul decent? Păi o valoare ce n-ar goli de conținut, de asemenea, dreptul de proprietate. Argumentul pe scurt este că Dispoziția este un dezmebrământ al dreptului de proprietate, iar dacă o taxă municipală te poate face să vinzi mașina, sau invers, n-ai mai putea să o vinzi pentru că taxa ar fi mai mare sau comparabilă cu valoarea ei. Asta ar anula practic dreptul proprietarului de a dispune de bunul său. Nu insist… să-și ia consultanți adevărați doamna Firea, că nu faci treabă întotdeauna numai cu neamuri și pile de la partid.

Și acum să vă spun de ce ideea unor taxe de poluare este totuși una bună, dar ele trebuie așezate cu cap, la un nivel decent și, mai ales, cu scop clar.

Înainte de asta să vă amintesc faptul că în campania electorală din 2016 am remarcat (am spus la tv și am scris aici) faptul că niciunul dintre candidați nu avea soluții reale pentru traficul din București. Pentru că principala problemă o reprezintă sufocarea orașului cu mașini parcate pe străzi, iar niciunul dintre candidați nu avea în program soluții serioase de parcare rezidențială, adică un program amplu, la scară municipală. Hipster, cinstit și naiv, Nicușor Dan recunoștea faptul că un astfel de sistem ar costa prea mult. Tradus, remarcam eu atunci, niciunul dintre candidați nu avea curaj să le spună bucureștenilor că vor trebui să plătească pentru un trafic mai aerisit. (Aici, un alt articol, din 2018, pe această temă) 

La un an distanță, Gabriela Firea vorbea pentru prima dată de o taxă de poluare pentru acces în București, dar vorbea la fel de incoerent și de ezoteric cu referire la efecte, așa cum vorbește și acum. Dar ce madam, dacă plătim pentru mersul cu mașina, rezultă automat că respirăm altfel de oxigen? Presupunerea că traficul se reduce este chiar contrazisă de alte țări, dar dacă traficul nu se reduce, rezultă doar că suntem mai săraci, iar nu că e automat aerul mai curat. Ca să vii și să spui, într-un mod credibil și coerent, că ne vom oxigena mai bine dacă plătim, trebuie să vii concomitent și să pui pe masă un program fie de construcția de parcări, fie de construcția unor linii suplimentare de transport în comun, fie ceva concret pe care tu primarul îl vei face din banii pe care eu îi plătesc pentru taxa aia. Spui – uite Moise, atât costă încă o magistrală de metrou, iar din taxa ta Moise vom încasa atât și, deci, iată, îți finanțezi sănătatea! Merg în medie cu metroul două-trei zile din cinci și, vă spun cert, dacă toți cei care au mașini ar face ca mine, metroul n-ar mai putea circula din cauza supraaglomerării. 

Întrebată azi de reporteri ce va face cu banii respectivi, doamna Firea dă un răspuns foarte vag – „Banii colectati vor intra in bugetul Primariei Capitalei, dar vor fi directionati spre lucrari de cresterea calitatii aerului si mobilitate. Va garantez ca, din cand in cand, vom anunta ce sume s-au colectat si ce s-a intamplat cu acel buget”. Îhî! Da, da! Să i-o spui lu’ Mutu! 

În octombrie 2017, când i-am cerut doamnei Firea să-și pună mandatul pe masă pentru o astfel de taxă, am explicat exact acest mecanism de funcționare, dar am explicat degeaba. Și atunci, ca și acum, Duamna Fifi era în criză de bani din cauza salariilor monstruoase pe care le-a instituit în companiile de cumetrii, declarate ilegale de instanță, între timp. Acum, ca și atunci, Firea mizează pe ignoranța hipsteroidă de tip, da dom’le și la alții sunt astfel de taxe, ce civilizat e să mergi cu bicla, bine le face ăstora cu mașinile, etc. De acord, doar că, spre deosebire de alții, Fifi e interesată de cu totul și cu totul altceva decât oxigenarea, ea nu mai are bani de salarii, ba chiar mizează că oamenii nu au capacitatea de a citit până la capăt și de a înțelege un astfel de text.

Sunt probleme grele, într-adevăr, pe care bag seama că nu le înțelege nici chiar Nicușor Dan, fostul, viitorul și probabil singurul candidat pe care Firea l-a bătut și îl mai poate bate în alegeri, într-un oraș atât de anti-pesedist cum e Bucureștiul. Duomnul Dan a dat un comunicat prin care o critică pe Firea, parcă transpiră invidia că n-a pus el taxa asta atât de hipsterească și de haotică. Firesc, cei doi au avut în 2016 programe electorale destul de similare. Dincolo de ei și de campaniile lor, Bucureștiul chiar are probleme serioase, probleme pe care nu le rezolvi pocnind din degete, chestiuni care presupun acțiune coerentă și un plan pe mai mulți ani, asumat și continuat de mai mulți primari în mandate consecutive. Bucureștiul este o Românie mai mică, e mai răsfățat, mai arogant, mai bogat, mai aglomerat, dar și mai superficial. Din păcate pentru ea, cu astfel de politicieni,  România poate ajunge ca Bucureștiul, în cel mai bun caz. Ceea ce e foarte trist.