Barometrul Europa FM. Înainte de campanie PSD stagnează, PNL crește, USR-PLUS scade. Prima măsurare a Laurei Codruța Kovesi.

Moise Guran

Analizăm împreună evoluția intenției de vot, măsurată de Barometrul Europa FM (cu IMAS) ținând cont de câteva caracteristici, specifice lunii aprilie – a fost dominată mediatic de amenințarera ordonanțelor pe Justiție, de coliziunea cu UE. A mai fost apoi procesul lui Liviu Dragnea dar și turneul pe care liderul PSD și l-a organizat prin Oltenia și Moldova. Anunțul privind întrebările de la referendum a venit după intervalul de culegere a datelor. Amânarea sine die a unei decizii privind procurorul șef european, dar și speculațiile legate de o eventuală candidatură a doamnei Kovesi, pe valul de simpatie populară, ne-a determinat să măsurăm percepția românilor legate de ea. Mai precizez că PMP și UDMR trec ușor de 5% din voturile valide, în primul caz, în mod evident, datorită hiperactivității fostului președinte. Nu mi-e clar de ce a crescut UDMR peste prag dar, vă reamintesc, datele au fost culese înainte de votul pentru Codul Penal, la care UDMR s-a raliat din nou cu PSD.

Așadar, pentru Europarlamentare, PSD în stagnare, PNL în creștere, USR-PLUS în scădere. Acestea sunt tendințe clare, confirmate, după cum vedeți. Pentru pluseriști am o veste bună și o veste proastă – au depășit PSD pe categoria demografică 18-29 de ani, dar au pierdut (probabil în favoarea PNL) atâtea voturi din Transilvania, încât acum sunt sub PSD în Ardeal. De fapt sunt chiar sub UDMR. Efectul Rareș Bogdan, runda a doua, zic eu, și v-am avertizat că așa se va întâmpla. Nu-s sigur că efectul s-a epuizat. În mod evident, alocarea resurselor de campanie pe medii de rezidență este greșită, iar de marketingul politic nu mai vorbim – există o diferență de 6% între intenția pentru parlamentare, măsurată separat ca USR și PLUS și Alianța 2020 USR-PLUS. Au o problemă de abc, notorietatea brandului, greu (dar nu imposibil) de corectat până pe 26 mai. Eu estimez că bazinul real al acestei alianțe este de până în 2 milioane de alegători și dacă vor ști să mobilizeze cât mai mult din aceștia, pot obține până la 18% din voturile exprimate.

În primul rând țineți cont că acestea sunt procente din total populație, nu din intențiile de vot valide (în care Iohannis are 42%). Le-am luat așa pentru a putea extrage din intențiile de vot pentru prezidențiale câteva analize pentru referendum, căci Iohannis s-a pus pe el însuși în mijlocul acestuia, întrebarea reală adresată de președinte cetățenilor fiind Eu sau Dragnea?

În mod real, pentru referendum ne putem baza pe cei care au fie opțiunea Cioloș, fie opțiunea Iohannis pentru prezidențiale, iar aceștia însumează cam jumătate dintre cetățenii cu drept de vot. Ai lui Ponta sunt pesediști, pot avea bucurii la amnistii, dar tocmai de aceea rolul liderului ProRomânia ar putea fi decisiv, explic imediat. Judecând că în mod real nu pot fi mai mult de 15 milioane de cetățeni cu drept de vot în România (iar diaspora greu poate aduce mai mult de jumătate de milion de voturi) aplicând și o rată de absenteism, inevitabilă între sondaj și votul efectiv, mie mi se pare că referendumul va trece (5,7 milioane de voturi necesare) și fără alegătorii lui Ponta. Dar cam la limită. De aceea devine critic ca Victor Ponta să se implice în campania pentru referendum. Văd că deja o face. Pentru votanții acestuia, întrebarea de la referendum este tot Eu sau Dragnea?, eu fiind eu Ponta, alt eu decât în cazul Iohannis. Foștii pesediști, racolați de Ponta, trebuie să înțeleagă exact asta – că dau un vot împotriva lui Dragnea. De altfel, Ponta are o altă problemă de popularitate, pe partea stângă – Firea revine și îl depășește în popularitate, dar pare că l-a depășit și Liviu Dragnea.

Așa cum spuneam la început, ne-am concentrat puțin pe Codruța Kovesi în acest sondaj. Țineți cont că noi trimitem întrebările la IMAS cu o lună înainte de rezultate, orientându-ne și în funție de evenimentele din momentul la care gândim întrebările, dar încercând și să anticipăm agenda publică de la momentul la care vin rezultatele. Aici avem trei seturi de date.

La primul, IMAS i-a întrebat pe români cine cred ei că e cel mai potrivit președinte. Observați, Kovesi abia dacă e menționată, firesc, ea neavând nicio intenție declarată în acest sens, ba din contră.

În al doilea set de date, IMAS i-a întrebat pe alegătorii partidelor PNL, USR și PLUS pe cine ar alege la prezidențiale între Iohannis, Cioloș și Codruța Kovesi. Rezultatul nu este surprinzător, iar cum până acum au fost în această măsurătoare doar Iohannis și Cioloș se vede clar de unde sunt adunate intențiile pentru Kovesi. Diferența vine de la Dan Barna, pe care l-am eliminat din sondaj. Nu uitați, fiind chestionați doar alegătorii de dreapta, baza statistică este cam la jumate, deci și eroarea posibilă e mult mai mare. Așa că am adresat o întrebare generală, pentru întreaga bază, cu răspuns relevant la nivel național, dacă ar trebui sau nu Kovesi să candideze în situația în care NU va reuși să devină procuror-șef european, în ciuda faptului că a câștigat toate concursurile pentru acest post.

Sunt și nu-s prea multe de comentat la acest răspuns. 47% DA nu înseamnă neapărat că 47% ar vota-o pe Codruța Kovesi. Poate printre cei care au răspuns DA sunt și mulți pesediști care îl urăsc mai mult pe Iohannis, la fel cum, poate, printre cei care au răspuns NU sunt și mulți dintre cei care, deși o simpatizează pe Kovesi, sunt fani înfocați ai actualului președinte și o percep pe Kovesi ca fiind o amenințare serioasă și reală pentru acesta. Pe de altă parte, deși Kovesi este în mod clar un fenomen de mase, mulți încă nu știu că ea nu mai poate ocupa funcții de conducere în DNA sau Parchetul General și o vor înapoi. Un singur lucru este cert – popularitatea Codruței Kovesi este uriașă. Am remarcat faptul că inclusiv în mediu rural și în orașele mici, acolo unde PSD-ALDE domină peisajul politic, cam 50% dintre răspunsuri au fost DA pentru candidatura Codruței Kovesi, în cazul în care nu devine procuror european. Aș putea să pariez că domnul Iohannis, dar și alți lideri politici (Dragnea, Băsescu) se vor da peste cap în iunie, după alegeri, să se asigure că doamna Kovesi va ocupa funcția de procuror european.