Chiar mai vrem în Zona Euro?

de Moise Guran

De acum e timpul să fim sinceri cu noi înșine, nu mai putem adopta moneda unică europeană în 2015. Întrebarea adevărată este dar chiar mai vrem să trecem la euro? Adevărul crunt pentru o țară ca România este că adoptarea monedei unice ar fi la fel de periculoasă cum a fost și pentru Grecia. Desigur cetățenii ar fi mai feriți de creșterile de prețuri, dobânzile ar fi mai mici iar economiile de o viață ar deveni mai sigure, dar cine are nevoie de așa ceva?

În niciun caz Guvernul României care, dacă nu își sărăcește la intervale regulate de timp cetățenii, intră el însuși în criză financiară. Vă dați seama că dacă n-ar mai putea să scumpească pătrunjelul în piață și salamul la supermarket, domnul Florin Georgescu nu ar mai avea din ce să plătească pensiile și salariile bugetarilor. Ar trebui ori să mărească taxele până la plus infinit, ori să oprească cumva furtul din banul public. Acesta din urmă toată lumea îl vrea dar nimănui nu-i reușește, pentru că fără el, să fim sinceri, de ce ar mai dori cineva să fie la guvernare.

Pentru a putea intra în zona Euro, fiecare țară trebuie să treacă printr-un mecanism de probă, în care timp de doi ani trebuie să se comporte ca și cum ar fi deja acolo, iar dacă echilibrul nu se strică, abia după aceea se trece efectiv la moneda unică.

Partea cu adevărat comică a problemei este că după ultimii ani de ajustare, economia României a devenit mult mai pregătită pentru adoptarea monedei unice, dar statul român este în continuare departe de așa ceva.

Ca să parafrazez o ironie populară – țara ar fi bună dar păcat că mai e și guvernată.