Șefa „la UE”

Moise Guran

Nu știu dacă socrul domnului Donald Tusk a fost în vara lui 1979 cu Dacia sa 1300 pe litoralul românesc al Mării Negre. Mulți polonezi au fost. Și unguri, și cehi, și nemți redegiști sau refegiști. Aceia dar și cei care tranzitau România, venind spre sau dinspre Bulgaria, au rămas toți prizonieri în țara noastră, sau la granițe, dormind prin mașini cu copiii și înjurând fiecare pe limba lui și România și pe Ceaușescu, care tocmai raționalizase benzina și le ceruse tuturor turiștilor străini să o plătească în dolari. De unde dracu s-avem dolari, mă române, că suntem socialiști ca și voi, tâmpiților! Am venit în vacanță, mă, la voi, fi-v-ar ospitalitatea a dracu, o fi zis socru lu’ Tusk sau alți polonezi! Ceaușescu – nex! – noi suntem neam de haiduci, frate-frate, dar benzina cu parai, pe aici nu se trece, dacii și romanii, Cântarea României! Da, românii n-au luat ostatici doar evrei și nemți (cetățeni români, răscumpărați de alte state de la Ceaușescu) au luat ostatici și turiști din țările socialiste. Iar, la ce scandal diplomatic a fost atunci, Donald Tusk n-are cum să nu știe asta. Dar n-a zis, că e civilizat. A zis că are fii-su Duster și că Duckadam (șvab la orgine) este un erou român.

În vara aia, în care tot blocul estic înjura cu spume la gură România, Viorica Dăncilă trecea în clasa a X-a, momentul în care orice pionier devenea utecist. Știu asta pentru că și eu am sărit acest pârleaz mai târziu, deși după câteva luni a venit Revoluția și n-am apucat prea mult să fiu utecist. Am trăit însă tot deceniul de după 1979 în propaganda acerbă a național-comunismului, în care noi pionierii, șoimii patriei și uteceștii recitam pe la diferite festivaluri fix poezia pe care a recitat-o aseară cu mult fior patriotic doamna Dăncilă, la preluarea președinției UE.

Mândria aia imbecilă, nejustificată de nimic, dar chiar de nimic, fiorul autoindus al omului complexat de propria mediocritate, toate astea le-am recunoscut în discursul doamnei Dăncilă. Dincolo de faptul că e prostesc să spui cât de mult merită țara noastră să fie șefă la UE, când asta e o chestie ciclică (îți vine rândul, nu trebuie să o meriți) nu ți-e mă puțin rușine să vorbești așa când ai de zece ani bani de la UE să faci canalizare și apă curentă în toate satele, dar ești atât de vrednic și de european încât 40% dintre români se duc acum pe zăpadă până în fundul curții la veceu? Dăncilă! Cum de nu ți s-a prăbușit în cap tavanul pictat al Ateneului (îndelung prezentat țării de transmisia tv) când tu știi că ai 200 de mii de copii, în 2200 de școli, care n-au apă să se spele pe mânuțe după ce și-au pus viața în pericol în aceleași veceuri rudimentare din curtea școlii!

V-ați uitat la simplitatea cu care au vorbit Tusk sau Juncker sau Tajani? Ați comparat-o cu balonarea lui Tăriceanu sau cu delirul excitat al Vioricăi Dăncilă? Comparați modul de a fi al acestor politicieni europeni, cu adevărat puternici, cu grandomania gogomană a celor care în următorii doi ani asta vor tot face – vor aduna voturi atacând Uniunea Europeană, speculând complexul de inferioritate al nostalgicilor comuniști, activând spaime xenofobe, ba chiar invocând ipocrit fosta securitate stalinistă. Șefii la UE! Nu vă e, măi, rușine?

Și eu am fost la Cântarea României, și eu sunt naționalist, ca mulți români îmi iubesc țara și îmi doresc ca aceasta să joace un rol important în Europa. Dar, tocmai de aceea, n-ați vrea voi să o modernizăm și să o dezvoltăm, înainte să ne rupem sternul cu cărămida? N-ați vrea ca, în loc să fim cunoscuți ca o nație de haiduci (termen eufemistic pentru hoți), să fim cunoscuți ca o țară de oameni muncitori? Bani sunt, ni-i dă UE, nu mai suntem săraci! Suntem atât de bogați și de deștepți pre cât putem fi.

PS Doamna Dăncilă a mai comis o chestie, pe care nici ea nu a înțeles-o, dar, poate dacă o scriu eu aici, va ajunge și la ea. Cel care i-a făcut speechul i-a băgat acolo niște lucruri despre constituția europeană a României, în anticiparea unor viitoare decizii ale CCR (care ne spune și ce nu scrie în Constituție, în funcție de nevoile lui Dragnea) dar și în anticiparea unei inevitabile coliziuni între CCR și Curtea de Justiție a UE. Asta pentru că Articolul 132 din Constituție (ăla care îi subordonează pe procurori ministrului Justiției și de care s-a folosit CCR ca să o dea afară pe Kovesi și pe care îl invocă acum iar Tudorel) chiar a fost o problemă la aderare. De aceea, în 2007, când România a intrat în UE, Comisia Europeană ne-a spus – nu, nu sunteți pregătiți! Ce ați făcut voi poate fi întors. Vă supraveghem prin MCV să vedem dacă vă țineți de cuvânt. Și întors a fost, vedem acum. Dar să spui că am intrat în UE datorită constituției noastre, asta e o minciună.