Scorul este 2-2. Nu s-a terminat nimic, abia începe. Iar drumul e lung
Moise Guran
Aparent singurul lucru pregătit anterior (și nici acela cum trebuie) pentru eventualitatea condamnării lui Dragnea a fost comunicatul dat de Dăncilă. Prima ministru deplânge situația nedezincriminării abuzului în serviciu (deși ne-a spus CCR să îi punem odată prag) ceea ce sugerează că o nouă OUG 13 este aproape. Ea va veni doar dacă Dragnea simte că sar pesediștii la gâtul lui. Altfel are alte metode, multe, de a scăpa de condamnare. Iar noi o singură cale de a-l împiedica să nu-i amnistieze pe toți corupții.
Nu vreau să anticipez nimic, nici nu mă pricep prea mult la pesediști, nu pot accepta naiv că în partidul ăla mai e cineva atât de prost încât să creadă sincer că Dragnea e un om cinstit care vrea binele țării, iar nu un infractor periculos care o distruge ca să scape el. Am dubii că vor sări la gâtul lui, că-i vor zice măcar domnu Dragnea, în loc de Șefu, sau că vor înceta să-i perie mătreața de pe grumazu-i încercat. Sper să mă înșel, dar eu cred că nimeni nu va mișca în front.
Ordonanța de Urgență, sugerată subtil în regretele Dăncilei (prezența oamenilor în stradă încă de miercuri posibil să fi blocat deja o astfel de ordonanță) este o flexare de mușchi nu atât pentru societate sau pentru Iohannis sau pentru Opoziție, ci mai ales pentru pesediști. Care, ce să vezi, probabil chiar și-o doresc, că mulți au bucurii la dezincriminări. Dacă Dragnea îi convinge că e mai bine altfel decât prin OUG, atunci probabil partidul va face scut în jurul său, așa recidivist cum e.
Ce înseamnă altfel decât prin OUG? Păi fie prin CCR, fie prin Parlament.
Pe rolul CCR se află două sesizări cu două excepții de neconstituționalitate a OUG 14, cea care a abrogat infama Ordonanță 13. Dacă CCR declară neconstituțională OUG 14, ea va repune în vigoare retroactiv OUG 13 (dar cu efecte de dezincriminare pentru orice abuz sub 200 de mii de lei), pentru 14 zile din februarie 2017. (Toată explicația aici, într-un material din septembrie 2017).
Într-un mod și mai pervers, Liviu Dragnea poate scăpa prin intrarea în vigoare a legilor justiției și a codurilor penale. Știu, le atacă Opoziția, le mai plimbă și Iohannis, dar aș vrea să vă avertizez că și căile de atac ale președintelui s-au cam epuizat și, oricum, s-au cam prins și ailalți care e treaba și le dau de la CCR cu inadmisibilă (adică nu le mai analizează pe fond). Această tactică defensivă a fost din start greșită și am scris despre asta aici.
Ideea este că Iohannis rămâne în continuare și sub presiunea suspendării, cu decizia CCR referitoare la Kovesi deasupra capului și fără opțiuni în privința legilor justiției și a codurilor penale, ba chiar și fără soluții pentru salvarea prerogativelor prezidențiale, tăiate una după alta de CCR.
Până în toamnă scorul nu va mai fi 2-2 ci 3-2 sau poate chiar 4-2 pentru ei. Dacă PSD-ul mai ucide și Pilonul II pentru a ieși din agonia bugetară și pentru a-și stimula suplimentar susținătorii, atunci, pe bune, cine-și va mai aminti de seara aia mișto în care i-am cântat lui Dragnea La mulți ani în Piața Victoriei?
Așadar, deși mai bună decât ieri, situația tactică este astăzi chiar mai periculoasă. Dragnea are încă multe opțiuni, căci și le-a construit din timp, iar noi nu avem decât una. Observați că nici căderea guvernului nu le rezolvă pe toate, ba chiar nici eventuale alegeri anticipate care ar schimba majoritatea parlamentară tot nu i-ar schimba pe politrucii de la CCR sau de la Avocatul Poporului. Instituțiile Justiției (la legi mă refer) au fost făcute oricum ciur, ele trebuie reconstruite. Curtea Constituțională, Avocatul Poporului, numirea procurorilor … trebuie depolitizate și profesionalizate. Raportul Președinte-Parlament, clarificat. Procesul electoral, bătut în cuie, ca să nu-l mai schimbe convenabil cine e la putere. Până nu vom face toate astea nu va fi liniște iar democrația noastră nu va fi securizată.
Totuși, această victorie este importantă, căci ea a poate întoarce cursul evenimentelor. În loc să stăm cu fundul în poartă, mai bine plecăm pe contraatac, căci uite câte avem de făcut. Și ne va lua ani să le facem pe toate. Plus că nici nu avem de ales căci, așa cum am arătat, Dragnea și-a creat mult prea multe opțiuni.
Deci ce facem mai departe?
În primul rând, trebuie continuate protestele de stradă, zilnic, în cât mai multe orașe. Riscul unei ordonanțe de urgență este mai mare azi decât ieri. Apoi aceste proteste au și rostul de a pune presiune pe politicieni. Pe cei din Opoziție să se unească în stradă, pe cei de la Putere să-l lase pe Dragnea din brațe. Plus câteva gesturi de încurajare. Cred că Cioloș și Orban trebuie să meargă și să semneze inițiativa “Fără penali”, iar toți să se pregătească să-i ducă semnăturile, câte s-or strânge, să i le pună lui Iohannis pe masă. Președintele va putea iniția revizuirea Constituției numai la propunerea guvernului, deci căderea guvernului, prin demisie sau în urma moțiunii deja depuse (și susținute din stradă) este primul pas. Va deschide și perspectiva alegerilor anticipate, pe care președintele o poate folosi sau nu, în funcție de disponibilitatea actualei majorități de a-l lăsa pe Dragnea din brațe și de a accepta reforme politice și constituționale. Nu-mi spuneți că președintele e neimplicat, că nu vrea, șamd… Nu uitați că și președintele este politician și, ca orice politician, va prefera să se plieze pe un val popular, decât să i se opună. Ceea ce avem acum este începutul acestui val. Să fim siguri că el crește. Vin căldurile, oamenii nu vor putea sta în piețe decât seara, este nevoie oricum și de organizare fie și pentru a nu permite deturnarea protestelor sau preluarea lor de cine știe ce agitați. Răspunsul democratic, pașnic, al societății civile, este singura cale. Din punctul meu de vedere nu există alte opțiuni, nu cred și nici nu vreau să aud de schimbări de majoritate prin trădări și migrație politică. Lumea nu mai vrea astfel de politicieni și, esențială în toată această mișcare, este păstrarea străzii cointeresată în evenimente.