Domnule Președinte, nu pierdeți timpul… Hai cu Referendumul!

Moise Guran

Nu sunt pentru ignorarea sau încălcarea unei soluții a Curții Constituționale. Cu toată lipsa de respect pentru acea adunătură de politruci oportuniști, dacă președintele sau vreo autoritate ignoră o decizie a CCR, asta va crea un precedent periculos pentru decenii. Nici nu sunt de părere că unor infractori care ne-au făcut constituția praf, trebuie să le răspundem în același mod, infracțional. Nu! Societatea trebuie să caute soluții legale și ele încă mai există.

Deciziile Curții Constituționale devin parte a Constituției, prin interpretarea acesteia (indiferent că îi schimbă ilegal sensul, ca acum) ceea ce înseamnă că doar un act juridic de o forță constituțională poate anula această ultimă decizie (nici măcar singura decizie de acest fel, tot ieri CCR a respins ca inadmisibilă sesizarea președintelui pe Legea privind organizarea judiciară). Or singurul act de putere constituțională, adică cel puțin egal cu o decizie a CCR, este un referendum, fie el unul de revizuire a Constituției (dar acela necesită o lege constituțională prealabilă, votată de parlament cu majoritate calificată), fie, da, chiar și un referendum consultativ.

Mi se pare că președintele Iohannis nu mai are o altă soluție. Au fost sugerate în media câteva tertipuri avocățești, care pot fi viabile până la un punct, dar ele nici nu rezolvă fondul problemei (schimbarea Constituției prin decizie a CCR) ba chiar crează alte precedente, așa cum ar fi chiar aducerea deciziilor CCR sub jurisdicția Justiției (o contradicție în sine).

Scurt, și ca să nu mă împrăștii în prea multe idei, să reținem una și bună – Președintele poate convoca un referendum în care să ceară populației să se pronunțe pe subordonarea procuorilor față de ministrul Justiției și aceasta este singura modalitate de a nu ignora și, în același timp, de a nici nu permite ca nociva decizie a CCR să își producă efecte.

În acest sens, mi se pare că președintele Iohannis ar face bine să nu piardă timpul așteptând o motivare ce nu are cum să fie foarte diferită de comunicatul amplu și explicit al CCR, și să convoace referendumul imediat, căci oricum el are loc după 30 de zile de la convocare.

De rezultatul acestui referendum depinde totul și, de fapt, nimic. Nimic în varianta în care populația acceptă soluția CCR – e fix același lucru ca în situația în care nu are loc niciun referendum, nu? E sfârșitul războiului pentru Justiție, oricum.

Dacă populația respinge însă la referendum soluția CCR, dincolo de faptul că ea este anulată implicit, efectul se extinde inclusiv asupra modificărilor aduse Legilor Justiției, deja adoptate, căci i se opune forța suverană exprimată de națiune, potrivit Articolului 2 (Al. 2) din Constituție. Apoi, mai e ceva, extrem de important – societatea chiar are nevoie acum de o astfel de victorie. Ea ar canaliza energii și ar deschide drumul și către spargerea unității de monolit a grupului infracțional din Parlament, și către depolitizarea CCR și, în final, către o reformă constituțională fără de care greu mai poate supraviețui democrația în țara noastră. Sigur, nu vom putea avea o schimbare de Constituție cu actualul parlament, dar inițierea ei (chiar respinsă) crează o platformă comună și pentru alegerile prezidențiale și pentru unitatea Opoziției și o mai mare coerență a acesteia.

Așa că, domnule președinte, reevaluați timingul! Aceste zile, de până la publicarea motivării și a deciziei CCR în monitorul oficial sunt prețioase! Nu le pierdeți, că și așa am pierdut prea mult timp!