Cineva dorește neapărat să afle câți v-ați întors de prin concedii…

Moise Guran

Da măi, corporatiștilor, de voi e vorba, căci statisticile arată că nu prea vă mai îngrămădiți cu tot poporul la mare la încrucișarea dintre iulie și august, ci luați avioane spre final de august și început de septembrie spre insule, locuri mai exotice, fără facebook și fără Legile Justiției. Iar dacă voi nu sunteți, cine să mai cineze în Piața Victoriei? Că de data asta atacul e mai învăluit, mai calculat, mai greu de înțeles.

Nu vreau să jignesc inteligența cititorilor acestui site, domnul Tudorel Toader pare să vrea să o testeze pe a românilor în general, dar ca să mă asigur că toată lumea a înțeles despre ce este vorba, o să rezum foarte scurt, preluând din analizele altora, probabil mai pricepuți decât mine:

1. Sub pretextul reformării Justiției (dar fără a explica exact cărei nevoi răspunde această reformă), Guvernul demarează un proces de schimbare a unor instituții fundamentale;
2. Rezultatul imediat este ciuntirea DNA-ului (prin eliminarea unor atribuții), schimbarea modului de numire a procurorilor șefi (eliminarea Președintelui nu elimină politicul din acest proces, ci îl amplifică) prin augmentarea rolului Ministrului Justiției și subordonarea tot către el a Inspecției Judiciare.
3. Alte propuneri vizează răspunderea magistraților. Parte din ele sunt descrise ambiguu de ministru și, în acest caz, ar fi neconstituționale, dar cred că cele mai multe au rolul de a alimenta propaganda anti-Justiție și de a descuraja eventuale proteste. În final, acestea din urmă sunt marginile de negociere politică la care Toader (eh! Dragnea de fapt, știm toți) va renunța, pentru a obține punctul doi, adevărata miză, dar și pentru a-și crea alte punți de negociere ne-politică (pur penală) cu diverși indivizi din interiorul Justiției și al CSM (vezi reacția Inspecției Judiciare… în decurs de minute de la încheierea prezentării lui Toader, fără să vadă proiectul, conducerea acesteia s-a declarat de acord cu subordonarea față de Ministerul Justiției. Sau știa despre ce e vorba? Că Ministerul Public nu știa.) 

În esență, atacul de acum urmărește aceleași scopuri ca și cel din iarnă, doar că nu se mai acționează asupra codurilor penale ci asupra instituțiilor care le aplică. Așa cum mulți comentatori deja au observat, efectul Tudorel asupra Justiției urmărește revenirea la subordonarera ei politică, restaurația la forma fără fond de acum 12 ani sau, cum cel mai plastic descrie domnul CTP, readucerea DNA la statutul de PNA (Panaramă Anticorupție), cum i se spunea pe vremea lui Adrian Năstase. Doar nașii de tren riscau luând șpagă, niciodată politicienii. Văd că nimeni n-a insistat pe îmbătrânirea funcțiilor de conducere în Parchete. Mie mi se pare discriminare pură. Dacă intri la INM la 30 de ani și poți deveni procuror DNA la 45 de ani (Kovesi are acum 44), câți ani va avea următorul șef al DNA? Va fi cumva un bătrânel liniștit, care nu va dori să deranjeze pe nimeni, în așteptarea pensiei sale călduțe? Este că doar un astfel de bătrânel ar putea propune așa ceva? 

Desigur, această abordare este semnificativ mai subversivă decât tactica grosolană din iarnă, provoacă inteligența celor care au apărat atunci Justiția și mizează pe faptul că nu vor fi mulți cei care vor înțelege cu adevărat ce se urmărește. Nu se mai apelează la ordonanțe de urgență, acum proiectul e pus în dezbatere publică (dar, pe bune, ce putem dezbate?), va urma o procedură parlamentară, prin definiție îndelungată, mizând pe vară, concedii, dezinteresul și lehamitea cetățenilor. Dezavantajul inițiatorilor este că acum nu mai are nimeni dubii asupra intențiilor lor. Și încă unul, mulțimile care au ieșit în stradă pe viscol sunt conștiente acum de forța lor.