Nevinovatul castravete

de Moise Guran

De acum este oficial, castravetele a fost sacrificat nevinovat. Nu are nici o treabă cu bacteria e.coli şi de aici înainte se pune problema responsabilităţii cuiva pentru acest dezastru economic. Probabil ţara cel mai grav lovită, Spania, va fi cea care va ieşi cel mai bine din acest scandal. În bâjbâiala primelor zile oficialii nemţi au pronunţat cuvântul Spania şi de acolo în colo Spania a căpătat un drept de compensare pe care îl poate folosi oricând împotriva Germaniei. Altfel spus, şi ultimul agricultor din Spania, dacă poate dovedi că a rămas cu castraveţii în soare, va putea cere şi probabil că i se vor şi plăti castraveţii respectivi. Numai că economia este o fiinţă vie şi calculul aritmetic al pagubelor pur şi simplu nu funcţionează.

Să derulăm puţin filmul înapoi. După ce oficialii nemţi au afirmat că doar castraveţii din Spania sunt infestaţi cu e.coli, sistemul european de alertă rapidă s-a activat şi toate ţările membre au primit o comunicare oficială şi publică în acest sens. A urmat un moment de derută în care nemţii şi-au dat seama că există cazuri de îmbolnăviri ce nu pot fi legate de castraveţii spanioli. În acel moment spaimele s-au propagat prin intermediul televiziunilor europene şi s-au extins la toate legumele din Europa. Aşa că nimeni n-a mai cumpărat castraveţi, indiferent că erau din Spania sau că erau din comuna Matca, judeţul Galaţi.

Desigur nemţii nu mai pot fi făcuţi vinovaţi şi de această a doua fază a crizei care a dus de exemplu în România la căderea vânzărilor de castraveţi cu 90% şi la prăbuşirea preţurilor cu 60%. Îi poate cere neamţului despăgubiri şi precupeaţa ce vinde castraveţi în piaţa Obor? Teoretic nu, pentru că nici un oficial german nu a pronunţat cuvântul România. Practic, o dată declanşată unda de panică a afectat toată Europa şi Germania ar trebui să plătească toţi castraveţii de pe continent.

Ironia acestei pseudo-crize alimentare stă în faptul că fructul bicotiledonat mai cunoscut şi sub numele de castravete este printre cele mai puţin nutritive dintre legume. Toată lumea ştie, castravetele contine 95% apă. Altfel spus nu ţine de foame! Şi cu toate astea, criza castravetelui poate aduce sărăcie şi foamete pentru agricultorii care l-au produs.