Preţul mare al gazului ieftin

de Moise Guran

Aranjamentele politice din industria gazelor au pus Romgazul într-o aşa de mare dificultate încât compania de stat nu prea mai are pe unde ieşi. Anul trecut Romgaz a importat gaze scumpe de la ruşi pentru a le livra la mai puţin de jumătate din preţ unei industrii chimice monopolizate de omul de afaceri Ioan Niculae. Era ordin politic şi, ca la orice companie de stat, managerii Romgaz au răspuns dacă-i ordin cu plăcere. Anul acesta Fondul Monetar Internaţional a presat guvernul să accepte liberalizarea pieţei gazelor, ba chiar şi deschiderea ei către Europa. Nu, nu pentru a aduce de acolo gaze mai ieftine decât din Rusia. Sau nu numai. Dar OMV-Petrom are un interes major să vândă în vest gazele scoase ieftin din România. Nu de alta dar la noi tariful este reglementat şi austriecii nu sunt mulţumiţi de profitul pe care îl scot.

Acum să tragem linie şi să recapitulăm. Romgazul importă din Rusia la cel mai mare preţ din Europa, dacă nu chiar din lume, dar vinde în România ieftin, Petromul scoate gaz ieftin de la noi dar vrea să-l vândă în Vest mai scump. Ceva nu se leagă logic, nu vi se pare? România are gaz ieftin pentru cine îl produce dar foarte scump pentru cine îl plăteşte. Acestea sunt rezultatele aberante ale unor decizii politice în domenii foarte sensibile, de interes naţional.

În aceste condiţii Romgazul, ultima companie controlată de stat în acest domeniu a devenit, firesc foarte vulnerabilă. Ca din întâmplare un diplomat rus a făcut o declaraţie publică dar trimisă cam cu dedicaţie conducătorilor României – dacă vreţi gaze ieftine din Rusia daţi ceva la schimb?

Şi cam ce şi-ar dori ruşii, poate vă întrebaţi… Păi ce altceva decât o companie vulnerabilă, aşa cum este Romgazul.