Banii de autostrăzi sunt pitulați în proiectele locale, unde nu intră DNA
de Moise Guran
Guvernul României a invitat societatea civilă să îşi dea cu părerea pe bugetul de anul viitor. Într-un efort diplomatic de a nu supăra nici Biserica, nici bugetarii, nici privaţii, domnul Cioloş a ajuns, în mod inevitabil, la concluzia că, deşi a mărit bugetul pentru autostrăzi, tot ar mai trebui vreo două miliarde pentru ca Timişoara-Deva şi Sebeş-Turda, singurele proiecte majore cu şantiere deja deschise, să nu se oprească anul viitor. Ceea ce o să citiţi în următoarele rânduri nu are legătură cu autostrăzile, dar are legătură cu o resursă ce poate fi recuperată pentru continuarea acestora.
Din raţiuni ce ţin de competenţele limitate ale DNA-ului, aproape că s-a dublat numărul investiţiilor făcute din bugetele locale. În 2012, erau aproximativ 2500 de proiecte locale începute şi neterminate, în anul electoral 2014 au mai apărut 1000 de proiecte, pentru ca azi să avem cam 4000 de proiecte locale, micuţe, începute şi neterminate. Acestea sunt doar investiţiile aprobate din bani de la buget, NU cele europene. Că la alea europene nu putem fura banii. Iar la alea de la buget, cu cât le spargem în mai multe şi mai mici, cu atât diminuăm sumele, aşa încât să nu ne înhaţe DNA-ul.
Sincer să vă spun, cred că un mai bun cunoscător al vieţii politice decât sunt eu ar putea corela cele 1000 de proiecte locale noi din anul 2014 şi cu ordonanţa privind marea fugă a primarilor către PSD. S-ar putea ca aceasta să fi fost momeala.
Sunt cel mai des investiţii care ar trebui să aducă satele României în epoca modernă, nu judec utilitatea lor, deşi ştiu sigur că, mai des decât criteriile de utilitate, la aprobarea acestor investiţii s-au aplicat criteriile de carnet de partid.
Eu mă uit însă pe cifrele generale ale bugetelor locale şi vă spun că, între 2012 şi 2015, investiţiile făcute prin bugetele locale au consumat între opt şi zece miliarde de lei pe an.
Schema e asta… pe investiţii naţionale folosim bani europeni, că oricum nu-i putem fura şi riscăm să ne ia şi DNA-ul dacă facem şpăgi, dar pe proiecte locale decide cine are ministerul Administraţiei. Și, de facto, din 2012 şi până acum două săptămâni, formal şi informal, ministrul Administraţiei a fost în permanenţă Liviu Dragnea. Acum e Vasile Dâncu şi aceasta va fi proba că Dâncu este sau nu o altă față a lui Dragnea.
Ca să răspund provocării lansate societăţii civile de către prim-ministrul Dacian Cioloş, cred că cifrele pe care vi le-am dat sugerează clar… domnul Cioloş, întrebaţi-l pe domnul Dâncu de banii pentru autostrăzi. Că-s pe acolo și nu sunt deloc puțini.
