Să fim băieți, pentru înc-o zi!
de Moise Guran
Surprinzător, ministrul de Finanțe vorbeşte! A acceptat să vină la TVR şi să povestească cum se va descurca bugetul anul viitor, după tăierile astea de taxe… Am înţeles de la el că şi alţii au deficit excesiv şi că măsurile de compensare, în caz de ceva rău, nu există… Mă rog, ministrul a bâlbâit câte ceva acolo, dar eu vă spun, însă, ce am înţeles eu.
Deficitul mare e buba, ştiţi asta, şi nu pentru că plânge câte un criptocomunist că nu ne lasă bubulii să ne dezvoltăm pe deficit, ci pentru că statul român economiseşte acum miliarde din scăderea dobânzilor la care se împrumută, tocmai pentru că, de când a luat Tăriceanu mâna de pe cârma răsturnată a ţării, cu mari sacrificii s-a reuşit scăderea permanentă a deficitului.
Deci, cum ar veni, putem fi populari scăzând taxe pe consum, dar nu trebuie să devenim populişti. Asta e diferenţa dintre un conducător gospodar care pune lumea la treabă şi un şmecher care dă pomeni pe credit, pe care le plătesc, după aia, cei care vin după el.
Să nu mă înţelegeţi greşit! Susţin reducerile de taxe din noul Cod Fiscal, aplaud chiar unitatea de opinie a actualelor partide aflate la Putere şi în Opoziţie asupra acestui plan fiscal care va face previzibile taxele noastre pe următorii ani, dar cred că ar fi un moment de responsabilitate şi bărbăţie politică dacă oamenii politici ar decide şi ar şi spune, cu subiect şi predicat, şi care vor fi măsurile de compensare, în cazul în care deficitul o ia razna.
Nu spun că trebuie să îşi asume neapărat creşteri de taxe pe un astfel de scenariu negativ, eu sunt adeptul tăierilor de cheltuieli, cu excepţia a tăierilor de investiţii.
Deci nu, domnule ministru de Finanţe, n-a fost o idee bună să admiteţi că deficitul se va dubla anul viitor şi că e ok atâta timp cât şi Franţa, şi Marea Britanie, au deficit excesiv. S-ar putea ca asta să ne coste pe toţi, dar ar fi o bună idee să vă asumaţi într-un scenariu negativ, de exemplu, reducerea cu X lei a cheltuielilor pentru administraţie, sau Y lei a cheltuielilor pentru achiziţii de bunuri şi servicii. Ca să fim până la capăt gospodari, că de populişti dornici să devină populari ne-o fi ajuns şi nouă cât am avut parte.
