Fotbal pe pâine pentru economiile emergente… Funcţionează ca afacere să organizezi un turneu final?

de Moise Guran

Este foarte probabil ca acest Campionat Mondial să fie mai disturbat decât altele de greve, mişcări de stradă şi proteste de stânga.

Din punct de vedere economic, Brazilia, privită din afară, este o ţară emergentă, o ţară cu statistici bune de creştere rapidă, dar, privită din interior, Brazilia rămâne o ţară săracă, o ţară în care dezbaterile de tipul „n-ar fi fost mai bine să dăm banii pe spitale, pe şcoli sau pe combaterea sărăciei” vor subzista, indiferent de efectul economic al organizării Cupei Mondiale.

Bineînţeles că trebuie să îţi faci şcoli şi spitale atunci când nu ai şi, cred eu, este de asemenea demonstrat că organizarea unui turneu final sau a unei olimpiade este cu adevărat profitabilă doar pentru țările bogate şi civilizate.

Au simțit-o pe pielea lor Grecia, care a cheltuit 10 miliarde de euro pentru organizarea Olimpiadei din 2004, pentru a intra în faliment ca naţie în 2010, iar Ucraina, care a cheltuit cam tot atât pentru organizarea EURO 2012, nu a încasat mai mult de un miliard de euro din turism. Şi, să nu care cumva să credeţi că revoluţia de la finalul lui 2013 nu a avut legătură cu datoriile uriaşe ale ţării. (Doar ruşii l-au plătit pe Yanukovici ca să refuze intrarea în UE).

Revenind la acest campionat mondial, Brazilia are, totuşi, o experienţă importantă în organizarea acestui tip de competiţie, iar cele mai multe dintre stadioane au fost renovate, nu construite de la zero, aşa cum s-a întâmplat în Ucraina. În consecință, costurile de organizare, de aproximativ 8 miliarde de euro, au fost mai mici în comparație cu cele ale Greciei sau ale Ucrainei, dar vor fi probabil tot departe de un prag de profitabilitate.

Adevărata problemă, însă, nu o reprezintă faptul că un stat bagă o grămadă de bani dintr-odată în propria economie și nici judecata „dacă era mai bine sau mai rău să mărească salariile, în loc să-i bage în stadioane” nu este una de valoare. Sindicatele vor cere întotdeauna salarii mai mari și alocări mai importante pentru asistență socială. La o investiție în infrastructură, cu adevărat important este cât din sumă ajunge în salarii și în creșterea nivelului de trai al unor oameni care, prin muncă, au mai puțină nevoie de asistență socială.

Din păcate, și Grecia, și Ucraina, și este posibil ca și Brazilia să fi pierdut o parte din bani din cauza corupției, din cauza costurilor umflate și din deturnarea banilor de la salarii către conturi private. Acesta mi se pare mie că este adevăratul secret al profitabilității unor evenimente sportive de anvergură, dincolo de câștigurile din turism sau din beneficiile refacerii unor autostrăzi, aeroporturi sau stadioane.

Deci, dacă acum vă trece cumva prin cap întrebarea dacă România ar trebui sau nu să se gândească vreodată la organizarea unui astfel de turneu final, răspunsul corect este da, ne-ar fi de mare ajutor, dar nu! nici să nu vă gândiţi la asta atâta timp cât costurile de construcție ale unei autostrăzi la noi rămân duble față de o ţară ca Germania.