Nu e creștere economică, cât e creștere din prețuri
Moise Guran
Vestea proastă este că BNR a mărit estimarea de inflație cu un pas foarte mare, de la 3 la 4,2%, pentru finalul acestui an. Vestea și mai proastă este că atunci când vrea să mărească estimarea de inflație, Banca Națională nu o face dintr-o dată ci în mai mulți pași mici, consecutivi, una ca să nu greșească și, a doua, ca să nu sperie pe nimeni. Din vestea proastă și vestea și mai proastă, rezultă că, foarte probabil, prețurile vor fi la final de 2019 mult mai mari decât le estimează Isărescu acum, iar guvernatorul BNR știe acest lucru.
Cu o zi înainte ca Institutul Național de Statistică să anunțe creșterea economică estimată pe primul trimestru, vă spuneam că probabil inflația este mult mai mare decât cea oficial anunțată. A doua zi, când au auzit că economia ar fi crescut cu peste 5% în primul trimestru, mai toți economiștii serioși au zâmbit. N-avea de unde. PIB-ul putea crește nominal atât de mult, dar creșterea reală se corectează cu inflația mai devreme sau mai târziu. Azi, guvernatorul Mugur Isărescu a anunțat nu numai că inflația va fi mult mai mare decât cea estimată, dar și că “Avem o creștere economică bazată în mare parte pe consum – să nu spun în totalitate.”
Declarația lui Isărescu, la fel ca și schimbarea țintei de inflație, este de fapt o exprimare a neîncrederii în datele guvernamentale privind creșterea economică. Trucul e același, e foarte simplu și, în mod evident, este foarte electoral. El se bazează pe o tehnică deloc sofisticată, mai numită în popor și “prostirea în ochi”: Dacă eu îți spun că n-au crescut prețurile, înseamnă că n-au crescut prețurile, chiar dacă tu ești cel care vede cu totul și cu totul altceva atunci când te duci la cumpărături. Ce vezi tu nu există, e ce spun eu, că e oficial!
Mda, treaba asta poate ține sau nu o perioadă, eventual până votezi, după care abia vine partea și mai urâtă, dar și mai perversă… V-am avertizat și continuu să lansez avertismente că situația cursului de schimb ținut sub capac este cea mai periculoasă și că, probabil, după alegeri el va fi eliberat, ca să nu falimentăm ca nație. Chiar dacă Isărescu spune că leul e stabil, raportul BNR îmi întărește convingerea că urmează, poate nu a doua sau a treia zi după alegeri, dar în mod cert urmează o creștere rapidă a Euro, urmată (dar fără legătură cu ea) și de o creștere a dobânzilor. Posibil ca în zilele următoare Finanțele să mai lanseze un împrumut extern, ceea ce mai poate prelungi (cu cât? o lună?) momentul creșeterii cursului. Deși eu cred că el va crește oricum.
Asta a fost partea urâtă a situației. Partea perversă a situației constă în faptul că fără creșterea prețurilor, guvernul nici nu are cum să mai plătească salariile și pensiile, bugetul fiind în realitate o fraudă nominală, bazată pe o creștere economică ce nu are cum să existe doar pentru că zice guvernul că e reală. Poate deveni creștere nominală din creșterea prețurilor. Caritasul de care v-am spus în altă ocazie în asta constă – crești salariile în lei, iar apoi le iei puterea de cumpărare prin euro și prin scumpirea pâinii, fără de care nu ai cum să le plătești.
