De ce l-a păstrat pe Tudorel? Hai cu moțiunea!
Moise Guran
Privind lista miniștrilor remaiați și a înlocuitorilor lor poți avea fie senzația că un copil nevinovat se joacă cu soldățeii de plumb, omorând și resuscitând naiv piese însuflețite numai de imaginația sa, fie că un copil, cândva exclus de ceilalți copii de la joaca aia cu soldăței, a devenit adult și se răzbună, bătându-și joc de toți cei care pe vremuri l-au ținut pe dinafară. Păi? Nu i-a refuzat chiar legea posibilitatea lui Dragnea de a face parte din guvern? Acum omul pare că ia la mișto însăși ideea de guvern, răzbunându-se pentru că el n-a putut fi prim-ministru. Nu-s psiholog, dar aș citi cu interes o analiză de specialitate făcută acestui personaj și faptelor sale, căci ele par deseori rezultatul unei sociopatii. Cum ne apărăm? Ce mai e de făcut? Cum ar trebui interpretate schimbările din guvern?
În primul rând să observăm că cea mai importantă știre de ieri este păstrarea lui Tudorel Toader în funcția de ministru al Justiției. Păi nu l-a presat și atacat Dragnea din toate pozițiile pentru amnistia aia? Logic, cea mai realistă interpretare a păstrării lui Tudorel este aceea că s-au înțeles. În trei – Dragnea, Tăriceanu și Toader. Timingul cel mai probabil al amnistiei este, în opinia mea, intervalul de timp imediat următor, de până la Ziua Națională. Centenarul va fi folosit ca pretext pentru “Marea Resetare”. Cumva simt că și CCR va juca un rol.
Opoziția ar fi trebuit deja să introducă moțiunea de cenzură. Nu a făcut-o pretextând că adună voturi de la nemulțumiții din PSD. La finalul lunii septembrie avertizam că pe Președintele Iohannis îl încurcă o eventuală cădere a guvernului și că îl suspectez că blochează discret demersul Opoziției în acest sens. E simplu, căci fără PNL nu poate trece nicio moțiune, iar peneliștii au devenit un foarte docil instrument prezidențial. Realpolitikul ăsta, sanki negocierile cu puciștii ca să aibă șanse moțiunea de cenzură “să nu o introducem degeaba” cum au zis chiar useriștii, a dus la situația absurdă în care evenimentele teribile din 10 august nu au fost nici până acum dezbătute în Parlamentul României, așa cum era firesc, în cadrul unei moțiuni de cenzură la adresa guvernului care a gazat demonstranți pașnici.
Cum de la peneliști nu mă mai aștept la nimic, am totuși un mesaj pentru useriști: stimabililor pe voi nimeni nu v-a votat pentru realpolitik. Voi ați luat voturile celor care doresc un alt fel de a face politică, nu se așteaptă nimeni de la voi să negociați trădări și guverne cu trădători, așa că faceți bine și ieșiți din vâscozitatea asta politică în care, mi se pare mie, tot Iohannis v-a tras și pe voi. Puneți mâna și inițiați imediat strângerea de semnături pentru moțiunea de cenzură! S-or mai asocia câțiva peneliști ca să strângeți măcar semnăturile și să faceți dezbaterea aia, așa fără șanse cum o fi votul. Aerul ăsta de neputință, de abandon la mâna unui sociopat, alungă tinerii din țară, sunteți orbi? În decembrie va fi deja prea târziu, căci picarea guvernului înaintea președinției UE nu este de dorit.
Deși nu mai aștept nimic de la Președintele Iohannis, reamintesc pentru cei care au intrat în retorica lui “n-are ce face” că s-au aliniat niște planete și, dacă joacă inteligent, poate obține cel puțin concedierea din guvern a Olguței Vasilescu, unul dintre pilonii pe care se sprijină puterea lui Liviu Dragnea. Consilierii prezidențiali, măcar voi, ia puneți-vă neuronii la treabă puțin!
Nu mai vorbim de faptul că, în locul unei amnistii ce pare a se apropia vertiginos, Centenarul ar putea fi o ocazie în care poporul român să răspundă la întrebarea dacă suntem sau nu o nație de hoți. MCV-ul e un fel de mură-n gură de la Comisia Europeană, dar vai… ce să mai faci cu un președinte căruia îi e teamă și de umbra lui?
