Dragnea, Firea, cearta lor și centurile noastre

Guest post
Cătălin Drulă, deputat USR

Aterizarea Centurii București în disputa dintre Dragnea și Firea este artificială, forțată, de un populism strigător la cer. Primarul Capitalei se bazează pe faptul că nu toată lumea înțelege exact situația, pentru a-și scuza incompetența atunci când dă vina pe două probleme reale, dar cu puțină legătură cu propria sa responsabilitate. Da, orașul se sufocă și absența unei centuri civilizate este o catastrofă în sine, dar transferul DNCB (Drumul Național Centura București) la Primăria Capitalei nici nu ar rezolva problema traficului și nici nu ar garanta faptul că PSD-ul (Dragnea) și oamenii săi, indiferent că sunt de la Primărie sau de la CNAIR (Compania de Autostrăzi) nu-și vor bate joc în continuare de bucureșteni, de locuitorii cartierelor și orașelor din jurul Bucureștiului, dar și de toți cei care au nevoie să tranziteze de pe o autostradă pe alta, ajunși fără voia lor și fără să aibă treabă în locul în care se întâlnesc A1, A2, și A3, adică în capitala țării noastre.

Da, Centura București (DNCB) este un dezastru. Cozile sunt kilometrice, și asta nu numai pe partea de sud (cu albastru în poză) unde se circulă pe două benzi, dar și pe partea de nord, unde chiar și pe zona finalizată cu patru benzi (cu linie roșie dublă continuă în poză) intersecțiile cu ieșirile din București sunt asigurate de sensuri giratorii care se blochează tot timpul. Într-o după amiază obișnuită stai și jumătate de oră la intersecția cu DN1A (la Mogoșoaia). În partea cealaltă, din cauza șantierului interminabil dinspre A1, se blochează acum și intersecția cu DN7 (la Chitila) deși acolo există pod și trecere pe două niveluri. Iar între Colentina și A2 din 2014 de când s-a reziliat contractul de modernizare, CNAIR n-a reușit încă să semneze cu alt constructor.

Bucureștiul se extinde într-un ritm invers proporțional cu competența autorităților de a gestiona infrastructura, dar această problemă nu e tocmai nouă. De aceea trebuie să știți că, atunci când vorbim de centuri, vorbim de fapt de două centuri, fără de care problema tranzitului/traficului nu se va rezolva – Autostrada de Centură (A0) și actuala DNCB, ce trebuie lățită la patru benzi și pe partea de sud. Până în 2016, nouă ani de zile de la intrarea în UE, nu s-a pus problema ca aceste investiții să fie finanțate cu fonduri europene.

Abia în 2016, ca urmare a unui proiect pe care l-am inițiat personal, BEI (Banca Europeană de Investiții) a realizat un Studiu Strategic care arată că Bucureștiul nu poate fi rezolvat în rețeaua trans-europeană, din punct de vedere al traficului, fără ambele investiții și că, prin urmare, ambele centuri sunt finanțabile din fonduri europene. Scenariul de acțiune propus de BEI, are un cost de 1,7 mld. eur (din care 85% finanțare europeană), dar aduce beneficii de 13 mld. eur, fiind probabil cea mai rentabilă investiție publică din România. Proiectele incluse sunt:

• construirea completă a inelului de autostradă A0
• terminarea dublărilor centurii existente DNCB de pe nord (A1-DN7 și DN2-A2)
• lărgirea la 4 benzii a centurii existente în partea de SV (între DN5 și A1)
• construirea pasajelor de pe DNCB de la Mogoșoaia, Domnești, Berceni și Olteniței
• îmbunătățirea (prin denivelare) a tuturor intersecțiilor din partea de SE (între DN5 și A2)

BEI a propus și o strategie de implementare cu termene precise pentru fiecare etapă. Proiectele ar urma să fie finalizate treptat până în 2024. Din păcate, Ministerul Transporturilor și CNAIR deja înregistrează întârzieri față de acest calendar, spre exemplu în ce privește autostrada A0 (cu roșu în schița de mai jos A0 Sud, cu negru actuala DNCB, partea de nord).

A0 Sud a fost lansată pe SEAP pentru proiectare și execuție pe 8 iulie 2017. Cei aproximativ 51km ai proiectului au fost împărțiți în 3 loturi cu timp de proiectare un an, urmat de doi ani și jumătate pentru execuția lucrărilor. Pe 20 octombrie 2017 s-au depus câte 8 oferte pentru fiecare lot.

În februarie-martie 2018 mai multe oferte au fost descalificate de CNAIR și de aici începe telenovela. Motivele de descalificare ale acestor oferte sunt ridicole și vom lua doar două exemple:

• una dintre oferte (a unui constructor care recent a finalizat un lot complex de autostradă în România) a fost descalificată pentru că valoarea gardului de împrejmuire a fost trecută din greșeală într-o singură căsuță, în loc să fie separată în două căsuțe din formularul reprezentând graficul de plăți. Vorbim de o eroare pur formală și de o sumă de 12 mii de euro la o ofertă de peste 600 de milioane de lei!
• altă ofertă (a unui constructor care a realizat numeroase loturi de autostradă în România) a fost descalificată pentru că ofertantul nu ar fi inclus explicit costul apei necesar producției betonului, acesta fiind inclus în costurile generale aferente organizării de șantier!

În mod normal o autoritate contractantă trebuie să-și dorească o concurență cât mai mare, să accepte cât mai multe oferte care îi îndeplinesc cerințele, nu să caute virgule greșite și nod în papură, doar-doar găsește un pretext pentru a da afară o firmă. În acest caz, ridică semne serioase de întrebare și faptul că oferta câștigătoare este cu aproximativ 200, respectiv 300 de milioane mai scumpă decât ofertele firmelor eliminate.

Să reținem că dacă în februarie-martie 2018 nu ar fi fost excluse aceste firme pe motive frivole, până astăzi am fi putut avea un contract semnat și acei 3 ani și jumătate până la finalizarea autostrăzii ar fi început să curgă. Ce s-a întâmplat în schimb? Bineînțeles că acele firme au atacat descalificarea, iar Consiliul de Soluționare a Contestațiilor printr-o decizie din iulie 2018 le-a dat dreptate în mod decisiv.

CNAIR în acel punct ar fi putut să aplice decizia CNSC, să reia evaluarea ofertelor descalificate, să emită o nouă decizie și să ducă procedura către finalizare și semnarea contractelor. În loc de asta, a intentat recurs la Curtea de Apel București la decizia CNSC, prelungind și mai mult licitația. Primul termen se judecă abia pe 13 septembrie 2018 și, probabil, urmează alte luni și luni de întârziere, căci în timpul ăsta nu lucrează nimeni la nicio autostradă de centură.

Cine e de vină? Constructorii, așa cum se plâng guvernanții? Sau cei care au evaluat ofertele și au întârziat prin incompetența lor (dacă nu e vorba de corupție) un proiect esențial pentru România și pentru Capitală?

Cât privește A0 Nord, această este blocată în sertar la CNAIR, deși ar putea fi scoasă la licitație la fel cum s-a scos A0 Sud. Se pare că sunt certuri între găștile din PSD care au proiecte concurente în zona de Nord, respectiv faimosul campus medical din zona Mogoșoaia-Buftea pe care-l tot menționează Dragnea și care ar fi exact pe traseul autostrăzii.

Despre DNCB Sud-Est (între DN5 și A1) – BEI spune că trebuie modernizat la 4 benzi. E finanțabil cu fonduri europene. CNAIR îl ține în sertar și pe acesta deocamdată. Iar restul de proiecte de pe DNCB (pasajele Berceni, Oltenița, modernizare DN2-A2) sunt în licitație de peste un an de zile, pe același model al incompetenței și nepăsării.

De ce nu ar fi o soluție trecerea Centurii actuale la Primăria Capitalei? Pentru că, o să vi se pară incredibil, dar în România există cineva chiar mai incompetent și corupt decât Compania de Autostrăzi în gestionarea investițiilor – Primăria Municipiului București. Luați câteva proiecte majore, de la Pasajul Ciurel, Străpungerea Nicolae Grigorescu și până la lărgirea străzii Fabrica de Glucoză, sau, și mai bine, Pasajul Sudului (amânat până s-a pierdut finanțarea) și o să aveți răspunsul. Trecerea centurii la PMB este o bulversare instituțională serioasă, căci nu absența banilor reprezintă motivul pentru care Bucureștiul nu are centură. Ci șpăgile și incompetența pesediștilor, indiferent că aceștia sunt în guvern, la ministerul Transporturilor sau la Primăria Capitalei.

Gabriela Firea folosește acum conflictul cu Dragnea pentru a-și justifica propria incompetență. Sigur că tot ei și partidul lor sunt vinovați de întârzierile în privința Centurii Capitalei (DNCB și A0), dar problemele de trafic ale bucureștenilor nu se reduc la centură. Vă aduceți aminte faimoasa “revoluție în trafic” promisă de Firea în șase luni de la preluarea mandatului? O minciună gogonată de campanie. Firea n-a făcut nimic notabil în doi ani pentru a îmbunătăți viața bucureștenilor care stau blocați în trafic. Parcări? Nu. Măsuri privind haosul de mașini parcate pe prima bandă și trotuare? Nu. Transport în comun? Mai nimic. Piste de biciclete? Nu. Deci pe partea de alternative la transportul cu mașina personală, zero barat. Infrastructura rutieră e aceeași, din ce în ce mai degradată, capace de canal lăsate, gropi, marcaje trasate aberant. Tot Dragnea a blocat-o pe Firea să se ocupe de aceste probleme?

Așadar să nu ne lăsăm păcăliți de luptele din PSD și de jocul politicianist cu Centura. Soluția e în gestionarea profesionistă a investițiilor și finanțarea lor cu fonduri europene. Studiul Strategic al BEI ar trebui să fie Biblie pentru șoselele de centură ale Bucureștiului și PSD să-l implementeze de urgență, e mură în gură acolo tot ce trebuie făcut.