Pilonul II va fi în pericol doar dacă PSD mituiește populația. Trei scenarii.

Moise Guran

Această analiză nu se bazează pe informații pe surse (oricum nu m-am luat niciodată după astfel de informații) ci doar pe compilarea unor date publice ale guvernului României și pe declarații ale oficialilor PSD. Judecând contextul bugetar fiscal dar și evoluția retoricii capilor PSD din ultimul an, am creionat trei scenarii posibile. Mai pot fi și altele, din combinarea elementelor acestora trei. 

Pentru că mă îngrijorează foarte mult perspectivele (și, judecând după frontul comun făcut de toate organizațiile patronale din România, nu numai eu sunt îngrijorat), o să expun, înainte de a formula scenariile, premisele de la care am plecat în formularea lor. Până acum știm așa:

1. Reducerea subvențiilor proiectată de Mișa anul trecut pentru Fondul public de pensii (și anunțată în conferința cu slide-uri din 8 noiembrie) este greșită. O arată execuția pe primele trei luni. Extrapolând la 12 luni contribuțiile rezultă că transferul acestora pe angajat a scăzut într-adevăr la jumătate subvenția de la Bugetul de Stat, dar tot lipsește un miliard de lei față de ce a proiectat Mișa și față de cum a fost desenat bugetul. Demonstrația completă aici, făcută de colegii mei de la Europa FM.
2. Extrapolarea mea este oricum una indulgentă. Judecând după trendul general al economiei, la final de an gaura va fi probabil mai mare, dar va fi în bugetul de stat. Spun asta pentru că deja în primele luni deficitul bugetului de stat, fără a lua în calcul achizițiile militare e dublu. Cu achizițiile militare e triplu. Discuțiile despre sunt sau nu bani de pensii și salarii au tendința să pice în derizoriu – da, sunt bani, în România sunt bani, dar nu în Trezoreria statului. Sunt în bănci. De unde pot fi luați cu credit oricând de către stat. Când i-a întrebat dacă mai au bani, Iohannis nu s-a referit la încetarea efectivă a plăților către bugetari sau pensionari, ci la împingerea în extremă a creditului guvernamental. Ministrul de Finanțe a ales să îi răspundă la un nivel de înțelegere de gâgă. Piața banilor e deschisă, ei nu se termină (aproape) niciodată, întrebarea este cât plătești însă pe ei și ce efecte are asupra economiei gaura infernală pe care statul o produce în piața banilor. Scenariul se repetă – la criza de finanțare din 2009-2010, foamea statului român a jucat un rol semnificativ, chiar dacă oficialii au dat vina pe criza mondială.
3. Guvernul a publicat (accidental sau nu) intenția introducerii unei subvenții suplimentare, una dublă, pe angajat și pe firmă, dar ambele deductibile din impozitul pe venit și din profitul firmei. E clar că doar cele pe angajat vor fi integral deductibile, firmele fără un profit semnificativ vor fi apăsate suplimentar. Oficialii tot vorbesc despre un fond de pensii administrate de stat, unul cu profit, iar noi toți am râs de ei, căci ne-am gândit la Pilonul I. Acum devine din ce în ce mai clar că intenția nu a fost de a duce banii direct la Pilonul I, ci într-un alt fond de stat, să-i zicem Pilonul IV, finanțat din aceste două contribuții suplimentare, pe angajat și pe firmă.
4. Și Teodorovici și Dragnea și alți oficiali au declarat că se va pune problema unei opțiuni. Cetățenii vor fi chemați să opteze. Inițial s-a spus că între Pilonul I și Pilonul II, apoi n-au mai spus între ce și ce vor alege contribuabilii. Alte informații (neconfirmate) vorbeau despre introducerea unor bariere birocratice care să defavorizeze rămânerea în Pilonul II (de exemplu să mai faci obligatoriu o cerere de confirmare).

Având în vedere toate acestea, în opinia mea cele mai probabile trei scenarii sunt acestea:

1. Scenariul, să-i spunem SOFT – statul înființează propriul fond de pensii, i-am spus eu Pilonul IV, bazat pe contribuția suplimentară și îi lasă pe cetățeni să aleagă dacă contribuie și la acesta, fără să schimbe nimic la Pilonul II. Chiar și așa, ar fi ilegal, din rațiuni de concurență neloială și încălcarea principiului egalității în fața legii. Contribuția suplimentară, fiind deductibilă va fi totuși resimțită de patron (de cei mai mulți dintre patroni, nu de toți) și este de presupus că prea mulți angajați nu vor dori și această pensie.
2. Scenariu HARD. Abia acesta ar implica o alegere, despre care pesediștii au tot făcut vorbire. Cum ar fi dacă angajatul ar putea să opteze între contribuția actuală, nedeductibilă la Pilonul II și contribuția suplimentară deductibilă la Pilonul IV? Tot abuzivă și ilegală ar fi și această variantă, dar să observăm că într-o astfel de situație angajatului i-ar crește salariul net. Nu cu foarte mult… ar crește fix cu actuala contribuție la Pilonul II. Ar rămâne asigurat pe noul fond de stat, dar ia gândiți-vă, câți ar fi tentați să facă acest pas pentru aproximativ 40 de lei în plus pe net la fiecare 1000 de lei din salariu? Nu vă grăbiți cu răspunsul, mai ales dacă statul vine și cu o înscriere implicită, prin efectul legii, în noul fond administrat de el și te pune pe drumuri să mai semnezi hârtii ca să rămâi la Pilonul II. Știu, tot ilegal ar fi să îți transferi și acumulările de la Pilonul II la Pilonul IV. Scenariul rămâne hard, și cu și fără această ultimă completare.
3. Scenariul… cred că Scenariul NUCLEAR este cel mai bun nume. Poate tocmai pentru că s-ar putea ca oamenii să nu se lase ușor mituiți cu bani din propriile salarii, statul mai poate face o mizerie – le poate permite celor care se retrag de la Pilonul II fie să își transfere banii la Pilonul IV, fie să își ia banii acasă. Da, asta înseamnă proprietate privată și ăsta este tot farmecul la Pilonul II de pensii – știi exact câți bani ai în cont, sunt ai tăi, îi poți lăsa moștenire. Un cetățean de vârsta mea, și cu salariul mediu pe economie, care a contribuit de la început la Pilonul II, are deja acolo 5000 de euro. Deși cred (mai mult sper) că aceast scenariu este mai puțin probabil, eu cred că nu trebuie ignorat. Am decis să îl formulez amintindu-mi de prima declarație (consemnată exact cum a fost ea, în ZF) făcută pe 29 iunie 2017, de proaspătul pe atunci ministru al Finanțelor. Mișa a revenit apoi și și-a cerut scuze, dar ulterior s-a dovedit că planul era real, iar săracul Mișa doar scăpase public ceea ce plănuiau în secret. 

Toate cele trei scenarii pot fi blocate de Curtea Constituțională, căci încalcă grav Constituția, dar, pe bune, poate cineva spera la așa ceva? 

Mă tem cel mai mult de acest ultim scenariu, căci el ar produce adevărate catestrofe macroeconomice. De aceea nici nu merg mai departe acum cu analiza efectelor sale. Abia dacă statul te invită să iei banii respectivi fondurile de pensii private ar fi cu adevărat distruse. Și România odată cu ele, căci nici statul nu cred că s-ar mai putea finanța. De aceea cred că trebuie să fim atenți, până la lansarea proiectului la următorul indiciu – dacă statul român contractează un credit extern mai mare (decât programarea) în perioada următoare, e posibil ca acest scenariu nuclear să fie în capetele decidenților guvernului Dăncilă. Într-un pas direct, sau în doi pași, implementând inițial scenariul HARD, iar după câteva luni pe cel NUCLEAR. Sper să nu se ajungă niciodată acolo, dar îi cred pe pesediști în stare de asta. Pur și simplu acești oameni nu știu să construiască nimic fără mită. Este în genele lor. Este modul lor de a face politică. Și nu știu câți români ar refuza câteva mii de euro, doar ca să facă PSD-ului în ciuda, sau pentru că zic eu că asta ar distruge România.