Dragnea, UDMR-ul și ardelenii

Moise Guran

Ne îndreptăm cu pași repezi către o prăbușire. Nu, lumea nu se va termina, dar România, așa cum o știm noi, se va schimba, chiar mai mult decât s-a schimbat în ultimul an. Gruparea lui Dragnea merge până la capăt, oricare ar fi acel capăt. În acest moment, doar pesediștii mai pot opri această goană nebunească spre prăpastie. Și nici măcar ei, căci, o să vedeți imediat, șeful lor și-a asigurat un back-up în UDMR. Exact acest aranjament este cel care pune în pericol nu numai democrația, dar chiar țara, integritatea ei.

Dacă nu iei în considerare Bucureștiul și Iașiul, o să observi că revolta față de clasa politică și demersurile penale ale acesteia sunt semnificativ mai mari în Ardeal și Banat, decât în Muntenia și Moldova sau Dobrogea. Poate fi o chestie ce ține de urbanizare sau de nivelul de trai, nu știu și nici nu e acum timpul să analizez asta. Cert este faptul că, deliberat sau instinctiv, Liviu Dragnea nu are încredere în ardeleni, știe că aceștia nu-l plac, dar mai știe și că e destul de ușor să manipulezi aceste sentimente, îndreptate mai ales împotriva lui și a altora ca el, pentru a antagoniza util regiunile României – cu cât ardelenii îl identifică pe el cu miticii regățeni, cu cât ostilizarea în sine e mai mare, cu atât ea produce mai mult un efect de sens contrar (mecanică newtoniană).

Acum, ia gândiți-vă, cine mai are interes în acest gen de vrajbă? Cine și-a făcut anul trecut campanie electorală cu panouri precum acesta?

Evident UDMR. Din punct de vedere tactic, un expert în aritmetică parlamentară ca Liviu Dragnea n-avea cum să nu își dea seama că nici în cei 50-60 de parlamentari PSD proveniți din Ardeal nu poate avea încredere deplină, chiar dacă unii dintre ei, cum ar fi “arădeanul” Mihai Fifor, nu-s deloc ardeleni, iar alții au avut cel puțin probleme de integritate, deci sunt foarte hotărâți să se răzbune pe Justiție. Acum, să nu vă faceți iluzii, și la PNL, și la PMP, și, bineînțeles, la ALDE, sunt oameni care vor vota porcăriile instrumentate prin Iordache, dar la momente pur politice, așa cum este o moțiune de cenzură sau un vot pentru învestitura unui guvern, Dragnea se bazează strict doar pe o parte a parlamentarilor PSD-ALDE, precum și pe cei ai UDMR.

Jocul cu UDMR este însă unul foarte complex, atât de complex încât mă întreb dacă Dragnea însuși îl pricepe. UDMR este în cădere liberă de popularitate în rândurile propriului electorat, cel maghiar (nu vă luați după sondaje manipulate din baza de raportare, ultima lege electorală îi conferise UDMR o plasă de siguranță, pentru cazul că nu atinge pragul de 5%, căci votanții săi sunt bătrâni), dar adevărul mai simplu despre acest partid este că el își pierde sensul existenței sale, în absența unei animozități între români și maghiari. La fel ca fostul PRM.

Spre deosebire însă de PRM, dar învățând din moartea acestuia, UDMR se folosește de Dragnea mai mult decât se folosește Dragnea de UDMR. De la alocarea banilor pentru județe și până la repartizarea funcțiilor în Administrația Centrală, ardelenii sunt în mod clar dezavantajați, iar asta nu o știu doar alegătorii, trebuie că au observat-o până acum și parlamentarii PSD. Iar această animozitate, în creștere, sporește proporțional dependența lui Dragnea de aliatul UDMR, dar și vulnerabilitatea acestuia la diversele cereri și interese ale partidului maghiar. Care nu, de acum nu prea mai țin de drepturi ale minorității pe care o reprezintă, ci, așa cum spuneam mai sus, țin mai mult de alimentarea unei dihonii profitabile, singura care mai poate asigura supraviețuirea UDMR. O dihonie nu atât între ardeleni și maghiari, ci între români și români. E complex, știu, aliatul discret al lui Dragnea se folosește de asocierea acestuia cu miticii (în ochii ardelenilor, români și maghiari), profitând de acțiunile disperate, anti-europene ale acestuia, pentru a le arăta ardelenilor români că au mai multe în comun cu ardelenii maghiari decât cu românii neardeleni. Albul nu e alb și negrul nu e negru. Poți folosi negrul-negru ca să faci alt negru să pară mai gri, așa, dacă nu chiar alb.

UDMR nici nu are nevoie să ridice prea sus un steag iredentist, e suficient să-l susțină pe Dragnea (asigurându-i, ca o rotiță mică, dar esențială, majoritatea parlamentară) în cazul în care o facțiune din PSD îl trădează și să culeagă apoi efectele acțiunilor iresponsabile ale acestuia, culmea, asupra celor mai patrioți, sau chiar asupra celor mai naționaliști dintre ardeleni.

E un joc mare, e un joc greu, de securitate națională probabil, pe care eu mai mult îl intuiesc. Aș vrea de exemplu să știu dacă există o legătură între mâna nevăzută ce coordonează acțiunile UDMR (dacă există una) și politica cinic anti-europeană a liderului PSD (poate sugerată de niște consilieri israelieni?). Încercați să le căutați fiecare dintre dumneavoastră, cu mintea proprie! Treceți cu o privire critică peste fiecare dintre evenimentele ce urmează, peste fiecare discurs public, informație, comentariu, inclusiv peste analizele mele. Gândiți! E esențial să gândim, cu toții, mai ales în momentele de furie ce vor urma, căci da, urmează lucruri care ne vor umple de furie. Amintiți-vă de fiecare dată să manifestați pașnic (duminică sunt anunțate peste tot manifestații) și, vă repet obsesiv, o națiune unită și conștientă nu poate fi înfrântă.