Ne otrăvim anual țara cu 55 de kilograme de mercur. Din ignoranță, populism și iresponsabilitate… (P)

Roxana Sunica, Recolamp

Dintre toți europenii, românii au cea mai mare dificultate în a diferenția becurile existente pe piață, iar asta ne creează o problemă mult mai gravă decât cea legată de costul unui bec, de calitatea luminii sau de consumul acestuia – pe de o parte, românii nici nu conștientizează faptul că înlocuirea becurilor cu cele de tip LED (fără conținut de mercur, deci mai ecologice) implică o colectare selectivă fără de care ne otrăvim rapid țara, dar, pe de altă parte, nici autoritățile nu sunt dispuse să organizeze colectarea selectivă care, evident, are costuri mai mari.

Da, becurile economice conțin mercur, în medie 1-2 miligrame, cele de azi, 4-5 miligrame în cazul celor mai vechi de cinci ani, și chiar mai mult, la cele de dimensiuni mari. În 2010, scoaterea becurilor cu incandescență a reprezentat un pas uriaș înainte pentru protejarea mediului, dat fiind faptul că becurile economice, care le-au înlocuit, au un consum mai mic (deci au redus poluarea produsă prin arderea de păcură sau cărbune în termecentrale) dar și o durată de viață semnificativ mai mare (de șase-zece ori) față de becurile cu incandescență. Progresul tehnic ne-a adus câțiva ani mai târziu becurile cu LED, care au un consum și mai mic decât cele economice, dar, tocmai de aceea, le scot rapid din uz pe cele cu fluorescență, generând o altă problemă – înlocuirea masivă, rapidă, a becurilor economice.

Un bec economic aruncat pur și simplu la gunoi se sparge, inevitabil. Judecând după cifra de vânzări, în România se înlocuiesc și se aruncă zilnic peste 30 de mii de becuri, deci la o medie de 5 mg de mercur, asta înseamnă că peste 54 de kilograme de mercur ajung anual în sol, subsol, pânză freatică. Dacă doriți, puteți duce calculul mai departe, doar pentru a vedea cât mercur înghite pânza freatică a unui oraș de talia Bucureștiului, sau cea a Clujului, Timișoarei sau Iașiului.

Există soluții? Da! Nu numai soluții ci și o legislație în acest sens, pe care autoritățile din România o ignoră, fie din rațiuni electorale, fie pentru că pur și simplu problema nu este cunoscută nici de populație.

Atât  becurile economice, cât și tuburile fluorescente (cu neon) sunt deșeuri periculoase, ce trebuie gestionate separat, astfel încât să ajungă în instalații de reciclare, în vederea extragerii elementelor periculoase ce sunt, ulterior, stocate definitiv în depozite speciale.

Dar cum să cerem românilor să nu mai arunce pur și simplu becurile la gunoi când autoritățile nu sunt capabile să asigure colectarea diferențiată nici pentru hârtie, sticlă, plastic, echipamente electrice, baterii? Chiar presupunând că românii ar face diferența dintre un bec economic și unul cu LED (doar 16% o fac) unde să ducă un bec ars?

Cel mai ieftin pentru o primărie din România în acest moment este să adune tot gunoiul generat de cetățeni la grămadă și să-l ducă la gropile de gunoi. Taxarea la groapă a gunoiului în amestec a fost operațională în România între 1 ianuarie 2017 și 30 iunie 2017 și era, oricum, la cea mai mică valoare din Europa. Dacă groapa taxează gunoiul amestecat, pentru a descuraja colectarea sa fără selectare, primăriile și firmele de salubritate sunt obligate să facă investiții pentru colectarea selectivă a gunoiului dar și pentru educarea cetățenilor în acest spirit.

Pentru că taxarea la groapă a declanșat numeroase conflicte între firmele de salubritate și cele care gestionează gropile de gunoi (la Ploiești s-a ajuns chiar la refuzul de a mai colecta gunoiul de la cetățeni), Guvernul Tudose a amânat de la 1 iulie acest instrument (taxarea la groapă) pentru 1 ianuarie 2019. Să nu ne facem iluzii, infrastructura de colectare ar însemna bani în pubele speciale, mașini de transport, stații de sortare, bani ce ar trebui să vină în final tot de la cetățean, de la alegătorul primarului… Dar, vă rog să vă întoarceți la calculul privind cele 55 de kilograme de mercur cu care România își otrăvește anual… viitorul.

Credeți că dacă nu plătim acum mai mult, e mai bine? În niciun caz, fie și pentru că oricum plătim mai mult, dincolo de costurile de sănătate. Comisia Europeană a decis, în data de 15 februarie 2017, să acționeze în judecată România la Curtea Europeană de Justiție (procedură de infrigement), pentru că autoritățile nu au reușit să închidă 68 de depozite municipale de deșeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor și pentru mediu.

În acest moment, doar producătorii care pun pe piață produse (echipamente de iluminat/ electrice/ baterii/ produse în diferite tipuri de ambalaje, etc.) au ținte și penalități dacă nu își îndeplinesc obligațiile de mediu privind gestiunea deșeurilor. Dar depind de primării și de o conștientizare generală la nivelul populației pentru asta. Un producător de lămpi ce nu reușește să recupereze deșeurile la un nivel de 45% din media vânzărilor ultimilor trei ani, plătește 20 lei/ kilogramul de echipamente de iluminat înlocuite. Dar mercurul tot în sol ajunge, indiferent că producătorul plătește această sumă. Deșeurile sunt produse de înlocuirea rapidă a becurilor economice (cu mercur) de cele cu LED, dar nu numai. 50% din becurile arse sunt înlocuite în România de alte produse cu conținut de mercur.

E o iluzie să crezi că nu plătește tot cetățeanul, fără a putea remedia însă un adevărat dezastrul ecologic ce se petrece sub ochii noștri.

Recolamp este o organizaţie non-profit înfiinţată în septembrie 2007, ce are ca membri fondatori companiile: General Electric Hungary Kft., Ledvance GMBH şi Philips Lighting România. Misiunea organizaţiei constă în preluarea de la producători a responsabilităţii privind gestionarea deşeurilor de echipamente de iluminat, colectarea şi reciclarea lor, în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea populaţiei. Până în prezent, în cei 10 ani de activitate, Recolamp a colectat și reciclat peste 3.500 de tone de echipamente de iluminat. Mai multe informații pot fi găsite pe site-ul Asociației – www.recolamp.ro – sau la numărul de telefon 0800-888.666, care poate fi apelat gratuit pentru a solicita recipiente de colectare sau ridicarea deșeurilor colectate.