CCR a dat, de fapt, a cincea amânare

Moise Guran

Cu tot respectul pentru cultura evreiască, nu cred că este potrivit să avem o Curte Constituțională care să caute soluții rabinice. Decizia de a respinge ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului în privința legii de organizare a guvernului este o altă modalitate de amânare. Curtea nu s-a pronunțat pe fond, să ne spună clar DA domnule, un condamnat poate fi ministru, DA, suntem o țară de hoți, sau NU domnule, în spiritul Constituției și al egalității în fața legii, nu poate fi ministru un condamnat, atâta vreme cât nu poate fi militar, funcționar sau administrator de afaceri un condamnat. Curtea a spus că sesizarea este inadmisibilă, iar nu că legea ar fi constituțională. Comunicatul e ciudat, mie mi se pare că n-au vrut să se pronunțe și atunci au găsit asta cu inadmisibilitatea. Vedem la motivare.

Efectul evident al acestei decizii este acela că în viitor, probabil într-o altă conjunctură politică, Curtea va putea lua din nou în discuție această lege, care este (atât de evident) despre posibilitatea domnului Dragnea de a ocupa funcția de ministru sau prim ministru. Dar nu Dragnea contează acum, ci acest tip de lașitate al judecătorilor Curții Constituționale, căci ei nu sunt la prima decizie de acest fel. În același mod au procedat și în 2016, când sesizați de jurnalistul Liviu Avram în privința Legii Electorale, care a restrâns în mod ticălos posibilitatea intrării în alegeri a unor partide și oameni noi, Curtea a evitat în același mod să se pronunțe, considerând sesizarea inadmisibilă. Urmările au fost mult mai grave decât le-a perceput societatea, căci partidele noi nici n-au mai putut intra în campania electorală, dacă n-au strâns un număr uriaș de semnături. Pe cale de consecință, oferta electorală limitată a generat absenteism și, bineînțeles, majoritatea actuală, obținută cu 3,6 milioane de voturi, la o națiune cu 15 milioane de votanți. Acum ne mirăm și noi că avem o clasă politică penală și nu înțelegem cum de acești oameni ne reprezintă.

Dar totul e legat cauzal, determinat… Deci, să nu vă imaginați cumva că aceste acte de lașitate ale Curții Constituționale rămân fără urmări în societate. Sigur, e un lucru pozitiv că, deocamdată, CCR nu a admis sesizarea lui Victor Ciorbea, că n-a statuat că premierul sau miniștri pot fi și foști infractori. Nu m-ar fi mirat, la fel cum, să fim sinceri, nici atunci când Curtea a decis că miniștri nu prea pot fi anchetați, n-am fost cu adevărat surprinși.

Practic, fiecare sesizare făcută la această Curte Constituțională este o adevărată sabie ridicată deasupra societății, căci oricând Constituția poate fi mutilată printr-o interpretare ce servește unui interes politic de moment și, pe cale de consecință, efectele asupra democrației și societății noastre ar putea fi acelea de schilodire. Nu vă bucurați deci de decizia de acum a Curții Constituționale. Nu e o victorie nici pentru Dragnea, dar nici pentru democrație, nu e nici măcar o decizie care să salveze prestigiul Curții. E doar a cincea amânare a unei confruntări. Rămâne pe altă dată.