Războiul pensiilor abia începe. Și este un război între generații…
Moise Guran
Chestiunea naționalizării fondurilor de pensii este una serioasă, despre care eu v-am mai vorbit, iar după ce Fondul NN a trimis notificări individuale clienților săi, revin asupra acestui subiect pentru a face câteva clarificări importante. Liderii PSD au reacționat dur, amenințând cu demiterea lui Mișu Negrițoiu, crucificarea ING, atacarea Olandei cu rachete anti-grindină (și alte chestii proiectate direct din visul de putere greităghein al lui Dragnea), dar să observați faptul că în scrisoarea către asigurați, NN formulează așa: „Drepturile tale de participant la Pilonul II pot fi influentate de decizii politice precum inghetarea valorii procentului din venitul brut aferent contributiei la fondul de pensii, blocarea partiala sau integrala a virarii acestei contributii sau nationalizarea sumelor acumulate pana acum in conturile viitorilor pensionari.”
Este că pesediștii n-au suflat o vorbă despre înghețarea valorii procentului, nici despre blocarea parțială a virării acestuia? De ce nu? Pentru că acest lucru s-a mai întâmplat în trecut sau pentru că n-a fost niciodată exclus pentru viitor?
Cât despre naționalizarea… În februarie, când vă spuneam aici că mă tem de naționalizarea fondurilor de pensii private Pilonul II, făceam doar niște observații legate de coincidența sumei acumulate până acum în aceste fonduri, peste 7 miliarde de euro, cu cea a sumei la care va ajunge deficitul sistemului public de pensii, potrivit cifrelor din programul politic al PSD. Este o similaritate bizară, care mie mi-a dat fiori atunci când am descoperit-o, mai ales cunoscând, nu informații de acum, ci un istoric al discuțiilor care s-au tot dus pe sub masă în ultimii șapte ani. Ori de câte ori unui guvern nu i-au ajuns banii, s-a găsit un deștept care să propună naționalizarea fondurilor private obligatorii. Înghețarea valorii a fost soluția de compromis. Însă, din punct de vedere juridic, e vorba de același lucru (doar cantitativ diferit) de la parte la întreg – Este vorba de dreptul de proprietate.
Dar, este posibilă naționalizarea pensiilor private obligatorii, având în vedere faptul că în Constituția României dreptul la proprietate este garantat? Eu aș fi tentat să spun că nu, nu este posibil, dar uite că în Ungaria a fost posibil, în Polonia a fost posibil, iar de când Curtea Constituțională a României a devenit mai mult o curte constituțională a PSD, mă tem de orice speță ajunge acolo, căci fiecare decizie ne poate mutila Constituția.
De altfel, impresia mea a fost că și în scrisorile individuale trimise clienților de cei de la NN, ei vorbeau mai mult cu autoritățile statului. Asigurându-i pe cetățeni că se vor lupta pentru dreptul lor de proprietate, au transmis de fapt Guvernului mesajul că nu vor muri în liniște, că vor da statul în judecată și că ar fi bine să nici nu se gândească la naționalizarea celor 7 miliarde de euro.
Dar paleta de lucruri rele care se pot întâmpla pensiilor private e mult mai largă de atât. Țineți cont că, acum zece ani, când au fost introduse, ele au fost obligatorii doar pentru cei care aveau până în 35 de ani (au putut opta și cei care aveau peste această vârstă). Perversitățile astea de acum i-ar afecta, așadar, mai ales pe cei care au azi până în 45 de ani, adică o clasă socială activă, care n-a beneficiat de pomenile PSD, ba chiar a mai și ieșit în număr mare în stradă, din principiu, nu de foame, transmițând guvernării un mesaj clar – NU suntem de vânzare toți cei din țara asta.
Dar, căci mai există și un mare DAR, natura juridică a contribuției la sistemul de pensii a fost întotdeauna controversată. Ea nu are natură fiscală, deci nu e o taxă, nici impozit nu e. Teoretic, o contribuție la sistemul public reprezintă o parte din banii pe care tu îi câștigi și îi pui deoparte tot pentru tine, la bătrânețe. Și, deși este obligatorie, mare atenție! contribuția nu este impozitată! Este adică un venit, din muncă sau alte activități, pe care îl dăm obligatoriu statului cu împrumut și ni-l întoarce la bătrânețe, de regulă devalorizat și sub condiția unui vot pentru cel mai populist dintre partide sau pentru cel care deține cele mai jegoase televiziuni, alea de țin burtiere cu litere de-o șchioapă, pe care scriu zilnic ”CE SE ÎNTÂMPLĂ CU PENSIILE ROMÂNILOR”.
De când contribuim (parțial) la sistemele private, banii noștri de pensie sunt tot neimpozitați, și tot la stat ajung, tot sub formă de credit (fondurile de genul NN plasează mai ales în titluri de stat), doar că hoțul de stat plătește dracului și el o dobândă, astfel încât banii noștri să-și conserve cât de cât valoarea pentru când nu om mai putea munci și om avea nevoie de ei. Acum, având în vedere aceste lucruri, dar și tot scăndălăul de după scrisoarea NN, ia, ghici, ce mai poate face Dragnea cu ei, în condițiile globalizării veniturilor (un sistem în care indiferent ce ți se impozitează la sursă, cu adevărat important e ce ți se deduce pe gospodărie?)
Dar ăsta e deja alt subiect. Vă las să vă gândiți la pensie și revin asupra subiectului contribuțiilor în contextul unui profilat impozit pe global.
P.S. Dacă Mișu Negrițoiu a transmis într-adevăr un semnal de îngrijorare (ASF neagă ferm), atunci Mișu Negrițoiu e un erou care nu merită lăsat singur în fața tăvălugului PSD. Nu am pensia la NN, n-am avut niciodată conturi la ING, dar apreciez foarte mult scrisoarea pe care această companie a trimis-o asiguraților. S-ar putea să-mi reconsider opțiunile financiare. Bănuiam cu toții că vin vremuri grele. Dacă stăm cuminți, fiecare în colțul lui, atunci o să fim ca mieii la tăiere.
