Sunt americanii idioți sau acesta este sfârșitul Globalizării? (II)
Moise Guran
Ok, hai să vorbim puțin despre izolaționism, globalizare și în final, anti-globalizare. Pentru a înțelege aceste concepte avem nevoie de multă deschidere la creier și mai ales de o bună cunoaștere a istoriei. Înainte de asta aș vrea să încep cu o glumă – deși predicțiile lui Nostradamus vorbesc la un moment dat despre izolarea tot mai mare a Americii, deși unii blogeri de peste ocean găsiseră chiar versete în care Nostradamus vorbește despre o trompetă falsă, acum trei zile Societatea Nostradamus din America a dat-o de gard, prezicând, tot cu ajutorul versetelor celebrului vizionar medieval, victoria doamnei Hillary Clinton. Poftim Cultură!
Bineînțeles că alegerea lui Donald Trump la Casa Albă nu va aduce Apocalipsa, dar faptul că acesta i-a convins pe americani să-l voteze, momindu-i cu o politică izolaționistă, cu ziduri și taxe pe chinezării, arată doar cât de predispuși sunt oamenii să împărtășească în masă prostia și lipsa de cunoștiițe a unui lider politic.
Înainte să continuați acest articol asigurați-vă (cu un click aici) că l-ați citit pe cel de ieri.
Nu America a inventat globalizarea dar da, America a devenit putere globală și economică și militară spre sfârșitul secolului XIX, dar mai ales după Primul Război Mondial. E bună, deci, Globalizarea? Aici răspunsul e foarte diferit, de la nație la nație și de la un moment istoric la alt moment istoric.
Globaliarea a început de fapt cu marile descoperiri geografice, deci strămoșul ei este Cristophor Columb, a luat amploare însă în perioada colonială când, atenție! corporațiile erau monopoluri (concesionate) de stat. Companiile multinaționale au început să ia amploare cam un secol mai târziu, dar s-au bucurat de globalizare în adevăratul sens al cuvântului abia în a doua jumătate a secolul XX (în prima jumătate impactul războaielor mondiale și al Marii Depresii a fost cumplit), odată cu explozia comunicațiilor – radio, tv și, mai ales, internet.
Cifre! Și ce vă spun acum e tot dintr-o carte de istorie, nu de pe internet!
În 1975 existau puțin peste 13 mii de companii transanționale pe tot Pământul. În 2000 numărul lor ajunsese la 65 de mii, deci de cinci ori mai mare, dar, atenție! ele deschiseseră 850.000 de filiale străine, angajau 54 de milioane de oameni şi aveau profituri de 19 mii de miliarde de dolari. Adică de aproape 100 de ori PIB-ul României de azi (de 200 de ori cel de atunci).
Americanii, mai ales ei, au avut permanent de câștigat din globalizare. Sigur, au învățat și rușii asta, căci ce altceva decât o tentativă de globalizarea a fost bolșevismul și organizarea lui în Uniunea Sovietică, prin anii ‘70? au învățat lecția și chinezii, căci ce altceva a fost reforma economică de după moartea lui Mao? dar au învățat asta și europenii, căci ce credeți dumneavoastră că este Uniunea Europeană, dacă nu o expresie a globalizării? Fiecare diferită, cu alte scopuri, cu alte motoare, dar, în esență cu aceleași. Rusia face un joc acum anti-globalizare de tip occidental (inclusiv prin mișcările izolaționiste anti-UE sau prin încurajarea naționalismului extremist) pentru că vrea loc pentru propriul model, nu de altceva.
Izolarea Americii ar fi în sine o sinucidere gratuită căci globalizarea și nimic altceva a făcut din America o superputere, iar fără globalizare America va pierde valul progresului pe care face surf de mai bine de 100 de ani.
Deci da, dacă mă întrebați pe mine, americanii sunt idioți. Mai bine zis, sunt victimele propriului salt, căci Internetul, care este crema globalizării a devenit un bombardament informațional ce sugrumă instrucția temeinică a cetățeanului. La ce să mai citești cartea din care am publicat ieri trei pagini, dacă găsești despre ea pe wikipedia suficient câți să-ți faci o idee?
Dar cât de bună e globalizarea pentru România? Păi aici trebuie să fim atenți…că noi nu suntem America.
E clar că omenirea a progresat infernal datorită reducerii până la anihilare a granițelor, și e la fel de clar că intrarea în NATO și în UE ne-au adus nouă românilor joburi, finanțare, securitate, ne-au adus și reguli și anticorupție, dar hei, cu globalizarea trebuie să fii atent să nu te sufoce. Deși eu sunt fanul globalizării, v-am spus atunci când s-a votat legea hypermarcheturilor, cea care limitează de fapt intrarea produselor de import în comerțul de la noi că acea lege este bună. M-am și certat cu Petreanu pe legea aia. M-a acuzat că judec lucrurile cu dublă măsură. Și are dreptate, da! cu o măsură trebuie să judeci intrarea Renault la Dacia, că e clar că tehnologic n-aveam cum să ținem pasul cu giganții mondiali, dar cu agricultura trebuie să aplicăm înțelept altă măsură. Până la un punct.
Decât să punem ștampile, cum au făcut acum prostește americanii, crezând că un președinte izolaționist le va aduce prosperitate, mai bine procedăm deștept, ca rușii, care au făcut pace cu americanii după ce au pierdut cursa înarmărilor. Tiparele sunt pentru cei reduși, politicile înțelepte spun că trebuie să intri într-o luptă, fie ea și economică doar dacă ești sigur că o vei câștiga.
Multinaționalele sunt bune, dar asta nu înseamnă că multinaționalele trebuie să domine statul, să încalce regulile, să comită abuzuri. Globalizarea e bună și doar un război o poate opri. Sper să nu fie cazul, dar, cum asta depinde mai mult de alții, hai să ne concentrăm noi bine pe momentul care vine. Să fim siguri că ne alegem niște lideri deștepți care ne pot trece prin furtuna internațională care se prefigurează.
Nu există sentințe definitive în acest domeniu, există doar cunoaștere și prostie, decizii bune și decizii intoxicate de manipulări de tot felul. Să fim atenți! Istoria ne întinde mereu aceeași capcană și cad ea doar cei care nu consc istoria. Băgați la cap! Votul este cartușul democrației! Te și poți sinucide cu el. Dar nu există armă mai puternică decât votul unui om bine informat!