Sigur vrem să-i învățăm teama și oportunismul?
de Moise Guran
Rezistența la schimbare a sistemului de Educație este mult mai profundă decât ceea ce vedem în politică sau Parlament. Ea e adânc înfiptă în cortexul nației, în multe cazuri se manifestă ca un reflex, unul de frică și, din păcate, o predăm intensiv și copiilor noștri.
Vă mai amintiți poate că după ce ministrul tehnocrat al Educației a decis să înceapă depolitizarea școlilor prin organizarea unui concurs național pentru toți directorii de școală din România, doamna Ecaterina Andronescu a depus un amendament care amâna până în primăvară concursul, intenția fiind străvezie – de ce adică să organizeze concursul un guvern independent, când ar putea să-l organizeze un partid. Că doamna Andronescu e convinsă că va câștiga alegerile și că acest concurs nu va atinge nici cu o floare freza politrucilor numiți fără concurs la conducerea școlilor românești, e una, dar că majoritatea dascălilor cinstiți din România crede ce crede și doamna Andronescu, ăsta deja e alt film.
Până la urmă ministerul Educației nu s-a lăsat impresionat de presiunile politice și a forțat organizarea concursului pentru directorii de școli. Rezultatul a fost că la concurs s-au înscris doar cu 1% mai mulți doritori decât posturi scoase la concurs. Cel mai probabil, exact directorii aflați pe funcții au avut curajul să năzuiască la aceste funcții, restul dascălilor și-au spus probabil… eh, asta cu meritocrația e o modă, mai durează două luni, după care se întorc la putere tot ei și ai lor, de ce să-mi fac directorul dușman? Iar apoi și-a văzut fiecare de ale lui, de cursuri plictisite, de programa depășită, de elevii dezinteresați, de viața neimplicată, de zi cu zi, într-o țară în care perspectiva și viitorul se măsoară în ore și în care oricum n-ai nevoie să știi mai mult decât trebuie.
Că dacă ai afla de exemplu că PIB-ul nu-i tot aia cu bugetul statului, dacă ai ști că taxele pe care statul le colectează de la noi sunt de nici 20% din PIB, te-ai prinde de exemplu că 6% din PIB cât propun populist toate partidele pentru educație, înseamnă cam 30% din total. Ceea ce este o himeră populistă, vândută din patru în patru ani celor 15% din bugetari care lucrează în învățământ.
De aia vă spun că trebuie să scoatem la concurs nu doar posturile de directori de școală ci toate posturile de dascăli din România. Până atunci, lașitatea și oportunismul rămân cele mai predate cursuri copiilor noștri.