Câteva semne ce ne arată că economia merge invers decât crede lumea
de Moise Guran
Datele ce vin din economie sunt din ce în ce mai proaste, ele prevestesc lucruri care numai bune nu pot fi, dar în euforia generală nu pare să le observe nimeni. Sau, oricum, cauzele și efectele sunt confundate.
Începutul acestui an a adus o scădere industrială semnificativă față de finalul lui 2015, dar cifra de afaceri a industriei românești este chiar mai mică față de acum un an. Și dacă ați fi tentați să credeți că e doar o conjunctură, sau e doar o perioadă, aflați că în materia comenzilor noi, cele care anticipează de fapt cum va merge industria patriei în această primăvară lucrurile par a se înrăutăți semnificativ.
Totul prinde logică și sens dacă pui aceste cifre lângă cele ale exporturilor. Acestea sunt și ele mai mici, vorbim pe ultimul an, în timp ce importurile reflectă la milimetru euforia consumeristă imprimată de reducerile de taxe, mai ales de reducerea cotei generale de TVA de la 1 ianuarie.
Mai pe românește spus, economia noastră resimte deflația europeană, ba chiar și o reducere a cererii a produselor fabricate la noi, dar, în același timp, românii trăiesc într-o realitate distorsionată de drogul creșterilor de salarii recente. În timpul ăsta zona euro, partenera noastră, bagă bani gratis în firmele care aduc mărfuri la noi, stimulându-le să ne vândă cât mai mult la prețuri care le concurează pe cele ale mărfurilor de la noi. Într-un final care devine de la lună la lună din ce în ce mai greu evitabil, firmele care ne plătesc nouă salariile majorate își vor da seama că nu le mai pot plăti și vor face restructurări sau chiar vor falimenta. Iar noi nu vom înțelege nici de ce s-a întâmplat asta nici cum de a fost posibil acest lucru într-un moment în care totul părea să meargă bine.
E ca în snoava cu măgarul lui Nastratin Hogea… A uitat să îi dea o zi mâncare și a constatat că măgarul n-a murit de foame, cum se spune. Că era viu. Așa că nu i-a mai dat deloc. După câteva zile chiar l-a găsit mort. Și a constatat cu năduf: Uite măi când și-a găsit și ăsta să moară… taman acu, când se învățase fără mâncare!
