Spuneți-mi că toate acestea sunt coincidențe…

de Moise Guran

Aseară, în timp ce editam știrea cu ridicarea imunității lui Gabriel Oprea, la televizor Prelipceanu și Mîndruță vorbeau de mineriadă, în contextul capturării lui Romeo Beja, locotenentul lui Miron Cozma, condamnat și el la 5 ani de închisoare pentru subminarea puterii de stat, în urma mineriadelor din 1998-1999. Era trecut de ora 20, mă grăbeam, nu luasem o decizie dacă să discutăm sau nu și la Biziday știrea despre capturarea lui Beja iar de la televizor înțelegeam că fusese capturat din prostie, Beja revenind în țară pentru că ar fi calculat prost termenul de prescripție. În față aveam discursul lui Oprea din Senat, în urechi povestea prostului, când mi s-a aprins un bec în creier. Iar apoi becul a început să pâlpâie insistent…

În Senat, Oprea nu le-a mai cerut colegilor săi să îl dea pe mâna Justiției. Le-a cerut să îl apere. Nu mai e vorba de o vrăjeală cu girofaruri, e vorba de plângerile făcute la DNA de trei ofițeri DIPI, în legătură cu reînființarea ilegală grupului Acvila, dar nu la Jandarmerie, așa cum prevede legea, ci în cadrul acestui serviciu secret subordonat direct lui Oprea. Acvila a fost o unitate cu atribuții similare SPP, secretizată însă total de Oprea și desființată imediat după căderea acestuia. În esență, putem intui că Acvila l-a protejat pe acest demnitar asupra căruia planează grave acuzații de abuz împotriva altor servicii ale statului român. Dar de ce ar fi fost Oprea în atenția SRI, de exemplu? Doar l-au ținut toți în brațe, inclusiv SRI, până la final. Dar dacă nu SRI l-a ținut în brațe ci șefii politici ai SRI? Sau ai DIPI? Sau ai serviciului secret al Armatei, despre care aflăm că proteja informativ inclusiv ședințele UNPR. Ce dracu avea atât de secret de vorbit cu ratații ăia, de strânsură, Oprea ăsta, de trebuia să fie atât de protejat? Am presupus că aroganța megalomanică este cea care îl făcea să aibă nevoie de girofar… Dar dacă e mai mult decât atât? Și atunci am dat fuga la știrea cu predarea lui Romeo Beja.

Fostul lider de sindicat i-a condus pe mineri alături de Miron Cozma în cele două marșuri ale acestora din 1998 și 1999 către București. La momentul respectiv, peste 30 de mii de mineri și, mai ales foști mineri disponibilizați de la Compania Naţională a Huilei au purtat un conflict cvasi-militar cu forțele de ordine, luând prizonieri 2000 de jandarmi, dar fiind în final învinși la Stoenești, în Olt, iar liderii arestați. La vremea respectivă s-a vorbit mult despre coordonarea militară a minerilor, după un plan de desfășurare operativ, dar s-a vorbit și despre trădarea unor generali din MI, care au băgat militari în termen în față, s-a vorbit inclusiv despre prezența în zonă ale unor mașini ale ambasadei Rusiei… dar haideți să nu cădem în povești cu spioni. Nu încă. Deși e clar că mineriadele respective au fost tentative de lovituri de stat (așa a stabilit instanța), că România a fost în pragul unui război civil (pe dealurile de la Cozia, unde s-au desfășurat negocierile cu minerii fusese desfășurat batalionul de infanterie Sf. Gheorghe; luptase în Bosnia, Angola, Albania și era cam tot ceea ce mai rămăsese din Armia română ca forță combatantă pregătită la modul serios de război în epoca respectivă)… și mai este ceva aproape sigur – la vremea respectivă, ofițerul de intendență Gabriel Oprea se transforma în ofițer de Justiție (pff! nici nu există așa ceva) la dreapta lui Miron Cozma.

Revenim la Romeo Beja, unul dintre liderii de sindicat ai minerilor, remarcat în acele zile de mineriadă televizată. A fost condamnat la cinci ani de închisoare, dar a fugit în Austria înainte de pronunțarea sentinței, unde a cerut și a primit azil politic și unde s-a ascuns 11 ani. Până ieri. Putea îmbătrâni în Austria, dar a ales să se întoarcă în țară, sau a fost adus.

Putea fi arestat la frontieră, că era dat în urmărire internațională. Dar n-a fost. A venit ieri la Curtea de Apel, într-un termen de rejudecare a propriului dosar. Știrea s-a aflat de la Agerpres, care a aflat-o pe surse. Deci cineva a vrut ca această știre să se afle. Și ea s-a dat la televizor și lumea poate a râs despre cât de prost e fostul miner care a calculat greșit termenul de prescripție. Nu, nimeni nu e atât de prost, iar Romeo Beja probabil a fost însoțit până în sala de judecată, de unde a fost preluat de Justiție și depus la penitenciarul Rahova, de maximă securitate.

Recunoașteți că întregul mise-en-place, sugerează o posibilă înțelegere între Romeo Beja, fostul locotenent al lui Miron Cozma și Justiția din România. Astfel de înțelegeri se fac pentru înfundarea unor pești mai mari. Care este cel mai mare pește din năvoadele Justiției la acest moment? Evident, Gabriel Oprea.

Ce făcea Gabriel Oprea la mineriadă? Dracu știe! Știm doar că era un fel de bodyguard pentru Miron Cozma, că armata lui Cozma a încercat o lovitură de stat care, chiar dacă nu a ricoșat într-un război civil, a îngenunchiat România. Pe atunci s-a auzit chiar că în sala de la Mânăstirea Cozia, Cozma l-ar fi pălmuit pe premierul Radu Vasile care îl ruga să nu înainteze cu minerii căci Armata va deschide focul. Nu știu dacă e adevărat, dar în anul următor președintele Emil Constantinescu l-a schimbat pe Vasile, apoi a anunțat că nu mai candidează pentru un nou mandat, Ion Iliescu s-a întors la putere iar Gabriel Oprea a fost preluat de Adrian Năstase, construit ca lider politic, îmbogățit de mafia terenurilor din Ilfov, preluat apoi de Traian Băsescu, preluat apoi de Victor Ponta. Era pe punctul de a fi preluat și de Klaus Iohannis (și de Eduard Helvig) când s-a întâmplat accidentul polițistului Gigină, tragedia din Colectiv, știți desfășurarea… Așa că a fost preluat inevitabil de către DNA și lăsat din brațe… se pare de către toți. Trei ofițeri DIPI, (structură condusă la data respectivă de un ofițer SRI, cercetat și el, dar asta poate fi doar o acoperire) fac plângere la DNA împotriva lui Oprea, cerând în același timp statutul de martori protejați cărora viața le este în pericol.

Spuneți-mi acum ce ați înțeles din această înșiruire de fapte și că toate acestea sunt coincidențe…