Domnule Președinte, aveți un Cod Fiscal de promulgat! Dezbaterile s-au cam terminat!

de Moise Guran

Suntem în crucea verii, aflat în dezbatere publică de patru luni, Codul Fiscal are aproape o lună de când a primit votul final în Parlament, iar președintele Klaus Iohannis s-a trezit că ar fi nevoie de o fundamentare a bugetului de anul viitor. Făcută de cine? De mine și de domnia sa? De Comisia Europeană sau de Ionuț Dumitru? Este absurd! Ce să facem noi? Să adunăm venituri cu cheltuieli, să facem proiecții și să vedem dacă nu cumva ne dă cu minus? Asta este treaba guvernului. Nici a mea, nici a lui Iohannis la fel cum nici a lui Traian Băsescu n-a fost. Dacă dă cu minus, guvernul, nu altcineva, trebuie să acopere minusul, eventual printr-o tăiere de cheltuieli.

Deci despre ce doriți să mai vorbim, domnule Președinte? Dacă nu era mai bună stimularea muncii decât stimularea consumului? Evident că era mai bună în acest moment! Dar acum e târziu pentru asta!

Decât să spunem enormități de tipul – ce mare reformă fiscală o fi să tai niște taxe! mai bine ne-am gândi că n-a fost nimeni în stare până acum să facă asta, indiferent că e sau nu, mare brânză.

Haideți să vă spun totuși ce mare reformă fiscală este…

Reducerea cotei generale de TVA într-un moment în care economia crește oricum pe consum, într-adevăr este un stimul anticiclic, este un cartuș risipit într-o rafală. Dar are totuși un sens, unul important în context – acela al reducerii evaziunii cu TVA. Care nu numai că e imensă, dar n-a reușit nimeni să o reducă până acum. Și nici acest efort făcut cu opinteli chinuitoare ale ANAF nu are nicio șansă dacă nu este susținut de o reducere de taxe care să facă o conjuncție între frica de fisc și profitul diminuat al evaziunii.

Și da, asta e o reformă, nu o banală scădere de taxe, deși v-am spus, nici aia n-ar fi chiar un lucru prea des întâlnit în România ca să-l putem lua în derâdere.

Cea mai importantă însă în povestea asta este voința politică și chiar solidaritatea politică obținută prin votul cvasiunanim din Parlament pentru Codul Fiscal. Guvernul și chiar dvs, domnule Președinte, ați primit astfel un mandat de a face față împotrivirii previzibile a Comisiei Europene, a FMI-ului și chiar a guvernatorului Mugur Isărescu. Doar o clasă politică unanimă – Putere și Opoziție, poate face față acestui tip de presiuni.

Așa că nu rupeți rândurile! Nu pe tema asta! Nu politizați din nou temele importante din economie. A mai făcut-o și Băsescu cu CAS-ul, mai știți? Nu contează cine e premier, cine e inculpat de DNA, cine a venit cu ideile din acest Cod Fiscal… Ceea ce contează cu adevărat acum este cine va implementa acest cod, în 2016 și în anii următori și da, în alegerea unui viitor premier, fără probleme cu DNA dar și competențe în economie și cu o voință ceva mai masculină, da, dumneavoastră domnule Președinte veți avea cel mai greu cuvânt de spus.

Dacă îl căutați deja și nu l-ați găsit, nu e vina Codului Fiscal. Poate nu l-ați căutat unde trebuie. Poate nici PNL-ul, nici PSD-ul nu sunt pregătite sau interesate să dea un guvern capabil de acest Cod Fiscal, dar responsabilitatea găsirii unei soluții politice adecvate va aparține domnule Președinte. Va fi probabil prima sarcină cu adevărat dificilă de când sunteți la Cotroceni, presupunând că ați renunțat să mai schimbați perdelele la ferestrele Palatului.

Deci NU! Soluția NU este să aruncați Codul Fiscal, nu este să dezbinați acolo unde greu s-a obținut Unitate, soluția NU este să denigrați superior fără a avea soluții alternative și, categoric, soluția nu este nici chiar să veniți cu soluții alternative cu patru luni întârziere. Eu vă propun să promulgați Codul Fiscal, chiar dacă vă temeți că un guvern PNL nu va găsi soluții pentru ceea ce a votat și PNL.