Cum sare țandăra unui popor cu bombeurile tari…
„Jus primae noctis” era un drept al seniorului feudal de a-ți bomboni gagica înaintea ta, prin vremurile alea nasoale, când oamenii erau cu adevărat sclavi și nu aveau Facebook unde să se plângă. Baronul Miklós Jósika, un bozgor din vechime care, când nu oprima țărani, își scria memoriile, spune că acest obicei se practica și în Ardeal, de exemplu în satul Surduc (comitatul Someș), unde proprietar era un anume Ștefan Csáky. Obiceiul începuse să-i enerveze pe românii din zonă, care chiar l-au avertizat întâi că „Nu e bine, Măria ta”, iar apoi, într-o seară, au năvălit pe el și l-au cam omorât.
Jósika spune că acest incident a dus la încetarea definitivă a acestui obicei. Povestea e în cartea „Emigrări românești din Transilvania în secolele XIII-XX, București, 1977”, dar eu am aflat-o de pe Facebook, de la un tip care se semnează Tipărituri Românești și are un site foarte mișto pe care vi-l recomand.
Povestea mi se pare un bun exemplu despre ce-i enervează cu adevărat pe români. „Oprimarea, mmm, așa și-așa, dar dacă îmi violezi nevasta înaintea mea, te omor!” E ca în scenele alea din știrile de la ora 5: „De la ce s-au luat doamnă? Nu știu, de la băutură, probabil”.
Să ne aducem aminte ce i-a enervat cu adevărat pe români la Traian Băsescu. Au acceptat orice prostie, că înjura ziariști, că frate-su era implicat în trafic cu arme (și apoi în trafic de influență), că a pus-o pe fi-sa europarlamentar, că a tăiat pensiile, că l-a ținut pe Boc, că a pus o gagică ca Udrea ministru, serios, aproape orice ticăloșie posibilă. Până când, dintr-o prostie, Băsescu l-a înjurat pe unu’, Raed Arafat. Care nu-i nici creștin, nici prea român, nici prea ușă de biserică. Dar era un om bun. Și pac! Războiu’!
Cred că nici acum nu înțelege Băsescu de la ce i s-a tras. În câteva luni a pierdut guvernarea, puterea politică, tot, tot. În trei ani de zile Udrea la bulău, frac-su la bulău, iar el e doar un pensionar agresiv de pe internet. PDL-ul, partidul lui, s-a dus în cap atât de urât încât în unele zone ale țării au preferat să voteze cu Becali, Voiculescu sau alte panarame decât să voteze cu vreunul care era cât de cât asociat cu Băsescu. Primarul Negoiță din sectorul 3 a pierdut doar pentru că era pedelist, și ăia voiau un Negoiță care să nu fie asociat cu Băsescu, așa că l-au votat pe celălalt Negoiță. Stupid!
Și toate astea de la o agresiune verbală de la înălțimea de președinte la adresa unui om bun – Arafat. Pur și simplu, românii sunt imprevizibili. Când te aștepți mai puțin se enervează și răstoarnă masa, casa, țara…
Lui Ponta nu i se va trage de la asta cu Șova, sau de la următoarea manțogărie cu care probabil va fi prins. Dar presimt că într-o zi va face o prostie, ceva minor, nu cum a făcut Rus, poate zice de exemplu ceva nepotrivit despre Simona Halep, poate parchează pe spațiul verde sau pe trecerea de pietoni și atunci, în secunda aia, dacă ești atent, dacă asculți cu atenție, vezi, auzi în toată țara cum se sparg sticlele de masă și se aude un gâjâit general – „Ce-ai zis, mă!?”
Și gata! S-a terminat! Cine nu crede n-are decât să-l întrebe pe Băsescu… Sau pe Năstase. Să-l întrebe pe Năstase cum naiba de a ajuns, în câțiva ani, de la un soi de Dumnezeu al României, un bătrânel care se înjură pe blog, fără măcar să ia și bani, cum face Banciu, din viralitatea porcăielilor.
