E timpul să ceri o mărire de salariu. Dar fii atent, că nu-i simplu să o obții…
Statistică oficială a consemnat o creștere foarte abruptă a salariului mediu pe economie de la 1 ianuarie 2015(7,1% an/an). Nu de salariu minim vorbim, care, da, și acela a crescut la 975 de lei brut, ci vorbim de salariul mediu, care este acum de 1743 de lei net, cu 1,5% mai mare față de luna noiembrie. Am scos din calcul luna decembrie, influențată destul de mult de primele de Crăciun, deși sunt și acelea un semn. Și chiar dacă nu punem la socoteală nici creșterea salariului minim, care și aceea influențează media generală pe economie, tot rămâne o creștere substanțială a salariului mediu în ianuarie.
Corelați asta cu scăderea șomajului la 6%, dar și cu intenția evidentă și deja măsurată statistic a patronilor din România de a se extinde în acest an și de a face angajări, și veți avea efectele exacte în primul rând ale reducerii CAS-ului de la 1 octombrie 2014. Zic eu.
Ceea ce încerc să vă spun, oameni buni, este că dacă de multă vreme așteptați o creștere de salariu, cam acum este momentul. Mare atenție însă, această creștere nu este general valabilă, adică nu este obligatorie pentru toate firmele și pentru toți angajații din economia noastră. Nici măcar nu pot să nu mă bucur de faptul că România se apropie cu pași din ce în ce mai rapizi de un soi de criză a forței de muncă, deși, în esență, aceasta nu este neapărat un lucru bun. (Vă invit să revedeți micul ghid de negociere a salariului pe care l-am publicat anul trecut)
Este ceea ce așteptam și anticipam, și o astfel de realitate nu poate fi zugrăvită în nuanțe de alb și negru. Este evident faptul că nu e bine pentru economie că avem în primul rând (și avem de mulți ani) o criză a forței de muncă mai calificate, dar este evident bună o creștere a ofertei de locuri de muncă, ce mi se pare mie acum palpabilă, în mai toate sectoarele.
Efectul acestor două fenomene, unul în esență negativ și celălalt foarte pozitiv, este o presiune de creștere a salariilor. Iar eu sunt de acord cu ea, căci românii au salarii mici, dar trebuie să fim atenți și să înțelegem că un curent general de creștere a salariilor nu va putea fi susținut pe termen lung decât dacă economia noastră devine din ce în ce mai competitivă. Asta presupune ca produsele pe care noi românii le facem să înglobeze mai multă știință și mai multă valoare adăugată, ca să poată fi vândute la prețuri mai mari sau în cantități mai mari.
Ceea ce încerc să vă spun este că cei mai meseriași dintre noi, cei care deja sunt mai bine plătiți, vor fi și mai bine plătiți … în timp ce aceia dintre noi care prestează o muncă mai puțin calificată, vor beneficia doar de creșteri marginale ale salariilor, creșteri influențate de valul general.
Și asta se va întâmpla nu pentru că așa spun eu, sau pentru că patronii din România ar fi oameni mai răi decât patronii din alte părți, ci pentru că acestea sunt mecanismele firești ale unei economii liberale. De principiu economia are în centrul ei munca, efortul și creația fiecăruia dintre noi și abia apoi banul. Banii sunt determinați de muncă iar nu invers.