(P) Fondurile europene şi bursa sunt catalizatoarele dezvoltării României în 2015
România trebuie să răspundă, în 2015, la două tipuri de provocări: identificarea unor soluţii pentru rezolvarea unor probleme mai vechi care ţin de nivelul structural al ţării noastre şi evitarea principalelor riscuri care se prezintă la orizont la nivel global.
În ciuda tuturor problemelor sale, România a avut în ultimii ani unul dintre cele mai bune ritmuri de creştere economică din UE. Fiind o periferie rezonabil de stabilă a zonei euro, România poate beneficia din plin şi de efectele unui program de relaxare monetară lansat de Banca Centrală Europeană, întocmai cum unele economii emergente au beneficiat de relaxarea monetara din SUA mai mult chiar decât economia acestei ţări.
“Bursa de Valori Bucureşti are sanse bune să fie declarată piaţă emergentă în următoarele 12-24 de luni, motiv pentru care ne putem aştepta la influxuri importante de fonduri, care să ofere randamente importante celor ce aleg să investească acum. Mai mult, acţiuni ale unor companii de top de la BVB se află încă la preţuri rezonabile, indicele blue-chip BET mai având spaţiu pentru o creştere de circa 50% până la maximele din 2007”, explică directorul adjunct al casei de brokeraj Tradeville, Ovidiu Dumitrescu.
Continuarea prăbuşirii cotaţiilor petrolului, potenţiale presiuni deflaţioniste la nivel global (în special în Europa de Vest) şi posibile turbulenţe geopolitice în regiune sunt principalele riscuri de care trebuie să se ferească România.
Reducerea cotaţiilor petrolului are şanse mari să continue şi în 2015, cu impact negativ pentru companiile petroliere (şi, în subsidiar, pentru producătorii de energie), dar pozitiv pentru afacerile care folosesc petrolul şi derivatele sale ca materie primă ori combustibil şi pentru industriile energo-intensive. De altfel, reducerea drastică a preţurilor petrolului este comparabilă cu un program de stimulare a economiei prin ieftinirea ce o induce în costul energiei.
Cel mai greu de controlat este, însă, elementul geopolitic. După prăbuşirea rublei şi înrăutăţirea condiţiilor de trai pentru unii dintre cetăţenii Federţiei Ruse, nivelul de adversitate între aceasta şi membrii NATO a crescut, în timp ce în Ucraina situaţia este în continuare dificilă. Deşi România nu ar trebui să fie afectată la nivel fundamental, dintr-un exces de prudenţă, mulţi investitori ar putea evita această regiune (în care este inclusă şi ţara noastră), până la dispariţia tensiunilor militare din interiorul Ucrainei.
În ceea ce priveşte problemele structurale, acestea ţin de nivelul de ocupare scăzut, sporul natural negativ şi infrastructura deficitară. Doar un sfert sau o cincime din populaţie produce venituri din care se asigură serviciile publice (sănătate, drumuri, servicii de urgenţă, asistenţă socială etc.), astfel că o revizuire a sistemelor de asistenţă socială, alături de programe serioase de reorientare şi recalificare profesională sunt imperative în acest sens. Ele nu vor rezolva întru totul acest neajuns al economiei noastre, dar ar trebui să ajute în mod semnificativ la îmbunătăţirea volumului de venituri publice şi, mai ales, a nivelului general de trai.
Infrastructura deficitară se referă inclusiv la sistemul public destul de ineficient (de ex. gradul de absorbţie slab al fondurilor europene, problemele în colectarea taxelor şi impozitelor, un sistem medical de care sunt nemulţumiţi atât bolnavii, cât şi personalul sanitar), dar şi la infrastructura de trasport sau reţeaua electrică şi de utilităţi publice. Aceste lucruri sunt, prin excelenţă, apanajul autorităţilor publice, astfel că soluţia ar trebui să vină din partea lor. O combinaţie de fonduri europene şi sume colectate prin intermediul pieţei de capital ar trebui să asigure „combustibilul necesar”, care ar putea funcţiona ca un catalizator pentru schimbări pozitive majore în economia ţării.
Într-un astfel de context este legitimă întrebarea: „De ce aş mai investi în România şi, mai ales, la BVB?”. Ar putea fi invocate multe argumente, dar poate cel mai important dintre toate este cel al investiţiilor pe termen lung. Există deja un consens academic că, pentru cei care economisesc pentru pensie sau pentru copii ori nepoţi, cea mai bună idee este să investească în indici bursieri via fonduri listate de tip ETF.
“Un aforism al lui Warren Buffet pare cel mai nimerit în acest sens. Investitorul a declarat că, după ce el nu va mai fi, averea sa ar trebui investită în proporţie de 5% în obligaţiuni de stat pe termen scurt şi 95% într-un ETF pe indicele S&P500. În România, echivalentul acestui indice este BET şi cred că este bine ca românii să aibă încredere în ideea de a profita de pe urma creşterii pe termen lung a economiei noastre investind în bursa românească”, concluzionează directorul adjunct al Tradeville.
Mai multe informaţii despre ETF BET Tradeville aici.
