Dacă nu facem puşcării, nu vom avea niciodată bani pentru şcoli

de Moise Guran

Nu sunt naiv să nu-mi dau seama că deputatul Nicolae Păun face unele jocuri de putere, în PSD, atunci când revine, iar, cu o iniţiativă de amnistiere a pedepselor mici, zice, din nevoia de a nu mai fi supraglomerate puşcăriile statului.

Domnul Păun este un troll care face asta pentru a provoca exact acest tip de comentariu pe care îl scriu eu acum, pus probabil de Ponta pentru a-l ajuta în caftul din PSD. OK, intru în joc.

Domnul Păun îşi serveşte, astfel, şi targetul electoral, comunitatea romă, dar poate alegaţia sa mai prinde şi la aceia dintre cetăţeni care cred că ţara noastră cheltuieşte prea mulţi bani cu puşcăriaşii, în loc să-i dea pentru copilaşi. Pentru toţi aceia, pentru romi, pentru români, saşi, secui şi alte naţiuni convieţuitoare, dar şi pentru speranţa găinarilor şi a deputatului lor, Nicolae Păun, am de prezentat, azi, câteva cifre care ar trebui să demoleze neşte mituri.

Anual, statul român cheltuieşte pentru întreţinerea sistemului penitenciar cam 200 de milioane de euro. Buni, bani! Dar ştiţi câte furturi mărunte sunt, într-un an, în ţara noastră? Nimeni nu ştie, căci multe nici nu se raportează. Furturile din locuinţe, cele care de cele mai multe ori se raportează, sar de 30 000. Pe an. Asta înseamnă cam 100 de mii la trei ani. Presupunând modest că valoarea medie a pagubei ar fi de 100 de euro, rezultă că, dacă, prin absurd, toţi spărgătorii de locuinţe ar dispărea pentru trei ani, cetăţenii României n-ar mai pierde 10 milioane de euro. Desigur, asta nu se va întâmpla. Dar invers, dacă cei eliberaţi (şi jumătate din ei sunt hoţi-hoţi, adică au comis furturi) se apucă iar de furat (rata de recidivă este tot de 50%) cum adunăm pagubele provocate cetăţenilor români, firmelor şi statului?

Sau ar trebui să presupunem că cei care NU şi-au ispăşit pedeapsa se căiesc?

Hai să mergem mai departe cu cifrele… dacă mai adăugăm şi infracţiunile economice, deci nu tâlhării şi alte fapte cu violenţă, ci doar evaziuni fiscale, şpăguţe, corupţie mică, nu şi corupţie mare, pagubele suferite anual de cetăţeni, de firme şi de statul român depăşesc, probabil, 20 de miliarde de euro. Nu ştiu cifra exactă, nimeni nu o ştie, dar o scoatem pe asta din cifra mare a hoţiei, estimată prin extrapolarea conturilor naţionale la 50 de miliarde de euro. Practic în ţara noastră se fură anual cam o treime din ce se produce prin muncă. Vi se pare genul de situaţie în care să vorbim despre amnistii?

În timpul ăsta, construirea unei puşcării de 500 de locuri costă cam un milion de euro. Cum domnul Păun vrea să scoată cam 11 000 de infractori aglomeraţi acum în puşcării, rezultă că ar fi nevoie de o investiţie de doar 22 de milioane de euro pentru ca aceştia să nu mai fie aglomeraţi, iar cetăţenii ţării noastre să nu piardă bani din eliberarea celor pe care poliţia îi prinde atât de greu.

Deci da, cred că rezultă, logic, că ne mai trebuie nişte penitenciare şi că, economic, ar fi mult mai ieftin să le facem, decât să-i eliberăm pe hoţi.

Cât despre comparaţia făcută între cheltuiala statului pe cap de deţinut cu alocaţia pentru copii, ea este cea mai populistă aberaţie inventată vreodată. O întrece doar cea care susţine că în loc de puşcării ar trebui să construim şcoli. Şi ştiţi de ce?

Pentru că, dacă nu facem mai repede puşcăriile alea, nu vom avea niciodată, nici bani de şcoli, nici pentru o alocaţie mai decentă pentru copii.