(P) Unde s-au împotmolit tichetele de masă electronice?
Într-o lume ideală, companiile ar fi trebuit să poată deja să aleagă înlocuirea teancurilor de tichete de masă, înghesuite lunar în portofelul a sute de mii de angajaţi, cu carduri de masă. Totuşi, normele pentru implementare a legislaţiei aprobate de Parlament, încă din 2013, nu au fost nici până în prezent înaintate spre dezbatere publică, cu toate că ar aduce beneficii companiilor, salariaţilor şi comercianţilor, deopotrivă.
Sistemul tichetelor de masă pe suport electronic, introdus în multe ţări din Uniunea Europeană de câţiva ani, s-a dovedit foarte eficient datorită tratamentului fiscal favorabil şi a avantajelor sociale şi economice de care se bucură toate părţile implicate.
În mai multe ţări europene, băncile sunt autorizate să emită carduri de masă, ceea ce încurajează un nivel ridicat de concurenţă şi dezvoltarea segmentului tichetelor de masă. Tichetele electronice circulă, în paralel cu bonurile de masă tradiţionale, în ţări precum Italia, Spania, Franţa, Belgia, Slovacia şi Finlanda. Cardurile de masă sunt emise de bănci comerciale sau prin programe co-branded încheiate între operatorii autorizaţi să emită tichete de masă şi băncile sau schemele de plată.
Cu un pas înainte, din punct de vedere tehnologic, sunt Finlanda şi Franţa, unde angajatorii au deja posibilitatea să opteze pentru transferul lunar al sumelor pe carduri cu cip şi PIN, care pot fi dotate cu tehnologia contactless (NFC). De altfel, şi în Belgia este în derulare un proiect comercial pilot care vizează înlocuirea tichetelor electronice cu carduri bazate pe tehnologie contactless.
În toate sectoarele economice, dezvoltarea tehnologică a condus la creşterea eficienţei, iar acest lucru se va întâmpla şi cu piaţa tichetelor de masă.
Avantaje directe pentru mediul economic
Pentru angajatori şi mediul economic, avantajele imediate provin din optimizarea costurilor şi a proceselor cu achiziţionarea, transferul şi distribuţia tichetelor de masă, odată cu reducerea considerabilă a volumului de muncă alocat şi eliminarea costului lunar al tipăririi tichetelor pe suport de hârtie. Pe scurt, emiterea de carduri de masă poate aduce economii pentru angajatori şi, în plus, nu implică niciun fel de comisioane sau costuri de utilizare pentru populaţie.
La rândul lor, în cazul acceptării plăţilor cu carduri de masă, comercianţii vor elimina treptat procesul de numărare şi scanare a bonurilor de masă la casierii, vor încasa mai rapid plăţile şi îşi vor scădea costurile administrative, întrucât vor elimina operaţiunile de depozitare şi transport ale tichetelor de hârtie.
Totodată, angajaţii vor avea la dispoziţie un instrument de plată sigur, uşor de utilizat şi eficient întrucât vor plăti suma exactă pentru produsele dorite, fără a mai fi nevoiţi să plătească diferenţa sau să cumpere produse în plus, doar pentru a ajunge la valoarea tichetului. În cazul pierderii sau deteriorării cardului de masă, angajatul îşi poate recupera banii din cont, întrucât acesta poate fi reemis, spre deosebire de tichetul de hârtie.
De asemenea, tichetele în format electronic pot oferi salariaţilor acces la o reţea mult mai extinsă de comercianţi, numărul de unităţi de alimentaţie publică care acceptă în prezent plata cu cardul fiind mai mare decât al celor care acceptă tichete de masă pe suport de hârtie.
În ceea ce priveşte costurile, în cazul utilizării infrastructurii actuale de acceptare a plăţilor cu cardul instalată de bănci, specialiştii estimează că va avea loc o scădere a comisioanelor pe care comercianţii le vor suporta pentru tichetele în format electronic, comparativ cu cele pentru suportul de hârtie. Tichetele de masă electronice vor respecta toate standardele de securitate asociate cardurilor, precum tehnologia cip şi PIN sau înrolarea în sistemul 3D Secure, care protejează atât comerciantul, cât şi cumpărătorul, în cazul plăţilor online.
Digitalizarea pieţei tichetelor de masă va permite un control mai bun asupra utilizării acestor fonduri, pentru destinaţia pentru care au fost prevăzute, ceea ce înseamnă că introducerea cardurilor de masă are potenţialul să susţină eforturile actuale ale autorităţilor de reducere a evaziunii fiscale.
Noile norme metodologice pentru legislaţia privind tichetele de masă ar trebui să susţină creşterea concurenţei în acest domeniu (cu efecte directe asupra raportului preţ – eficienţă), să permită accesul la toată reţeaua de comercianţi din domeniul alimentar care acceptă plata cu cardul, fără costuri suplimentare pentru populaţie, şi, nu în ultimul rând, să reducă costurile suportate de companii şi comercianţi.
După adoptarea legii în noiembrie anul trecut, termenul prevăzut pentru adoptarea legislaţiei secundare era de 150 zile.
Cine are de pierdut sau de câştigat, de ce se întârzie publicarea acestor norme cu mult peste termenul legal şi în ce formă vor fi publicate aceste norme? Toate părţile implicate vor răspunsuri la aceste întrebări, dar numai autorităţile sunt în măsură să le ofere prin urgentarea procedurii legislative, deja în mare întârziere.
