Să spună clar, toţi candidaţii, dacă vor graţia fapte de corupție
de Moise Guran
Ca un tată de familie ce nu mai are timp de familie, Victor Ponta a împărțit pedepse în PSD – Şova şi Vanghelie au fost suspendaţi din funcţiile de vicepreşedinţi din partid, iar Sebi Ghiţă a fost şi el suspendat, nu se ştie clar din ce funcţie.
Aparent, cel mai întărit din această tevatură a ieşit Liviu Dragnea, încă neinterceptat sau, cel puţin, nepublicat. Cel mai lovit, în ciuda aparentelor pălmi împărţite în stânga şi în dreapta, a ieşit Victor Ponta, pe care acest scandal l-a devoalat ca fiind, în continuare, linia de frontieră a diferitelor grupuri de interese.
Nu prea îl mai crede nimeni, acum, pe Ponta Autoritarul, iar asta cu tatăl de familie – cum singur s-a numit – nici nu-l prea prinde. Pur şi simplu, Ponta vorbeşte prea mult, spre deosebire de un Dragnea, suficient de inteligent cât să spună – cu referire la complotul lui Şova împotriva lui – că din fericire prostia nu este infracţiune.
Aceste lucruri ne interesează mai puţin, dar sunt importante pentru evoluţia ulterioară a ţării noastre. De acum, şansele lui Dragnea de a deveni premier au crescut. Indiferent dacă Ponta câştigă sau nu alegerile, dar asta dacă şi numai dacă Dragnea nu cade cumva în plasa Justiţiei. De acum, doar DNA-ul mai poate sta între Dragnea şi Palatul Victoria.
Aşa cum candidatul Ponta este în continuare prins şi din ce în ce mai presat între cei care aşteaptă de la el un control politic asupra Justiţiei, care să le readucă starea de confort şi un electorat care nu-i va da votul, dacă nu o scaldă în continuare pe această temă. Ponta nu poate deveni preşedinte fără o parte a acestui electorat. Pomenile electorale sunt bune pentru electoratul tradiţional al PSD, dar nu sunt suficiente pentru a obţine peste 50% din voturi.
Degeaba spune Ponta că, prin demisia sa, Hrebenciuc a scos Justiţia din campania electorală, Cristian Tudor Popescu este cel care are dreptate – toată această campanie este despre Justiţie, despre corupţie, pe de o parte, şi despre aşteptările de amnistii şi desfiinţarea de facto a DNA, de partea cealaltă.
Ponta n-a reuşit să-i convingă nici pe baroni că nu se foloseşte de acţiunile DNA împotriva lor, dar n-a reuşit – nici pe mine şi pe alţii ca mine – să mă convingă că, de exemplu, Antena 3 nu-l sprijină, acum, la schimb pe graţierea lui Voiculescu.
Ponta, dar şi ceilalţi candidaţi la Preşedinţie, ar trebui să facă o declaraţie clară în care să se angajeze ferm că nu vor acorda şi nu vor aproba graţieri pentru fapte de corupţie, ba chiar, noi toţi, cred că ar trebui să ne gândim la amendarea Constituţiei, astfel încât nici Parlamentul şi nici Preşedintele Republicii să nu mai aibă posibilitatea de a acorda amnistii şi graţieri pentru acest tip de ciumă care ţine ţara pe loc de 25 de ani.