Cetăţenii se maturizează. Politicienii nu înţeleg de ce

de Moise Guran

Aşadar, 37% PSD și 15% PNL. În total 52%, foarte departe de scorul de peste 60% pe care USL l-a obținut la alegerile din 2012. Și totuși, nu spargerea USL a fost greșeala, chiar dacă unii de prin PNL asta susțin.

Problema dintre politician și alegătorul său este că fiecare își privește votul dat și primit din alt unghi. Pentru politician contează cel mai mult rezultatul. El face un calcul pur electoral acum și spune dacă păstram USL primeam peste 60% din voturi. Un astfel de calcul este greșit, în primul rând pentru că azi nu mai suntem în 2012, ci în 2014, pentru că Traian Băsescu nu mai are o perspectivă politică (oricât s-ar zbate cu PMP și Elena Udrea), dar mai ales pentru că USL a eșuat ca alianță de guvernare. A fost un succes electoral și atât…

După doi ani la putere, proiectul modificării Constituției nu mai există, reforma administrativă și descentralizarea au eșuat, încă mai așteptăm reducerea CAS, nu se mai vorbește nimic despre cotele regresive de impozitare a salariilor, autostrăzi noi nu s-au mai contractat, iar creșterea economică, deși existentă, nu prea ajunge la cetățeni.

Sigur au crescut salariile bugetarilor, dar în România mai sunt puțin peste un milion de bugetari, a crescut salariul minim pe economie, s-a dublat chiar numărul asistaților social, iar dacă pui cap la cap și aduni aceste categorii sociale, o să constați că-s cam pe acolo voturile adunate de PSD, dar și că, fără reforme care să convingă și electoratul de dreapta, cel care nu vrea pomeni, ci slujbe, şi nu la stat, ci la privat, degeaba se zbate domnul Victor Ponta să resusciteze USL.

De partea cealaltă, Crin Antonescu se retrage, dar se retrage târziu. Nu, el n-a respins din prima și de principiu marțea neagră din Parlament, ci abia când a înțeles că penalii din PSD și PNL îi pot afecta șansele la președinție, l-a adus târziu în față pe Johannis, dar l-a lăsat, de fapt, mai de-a dreapta lui, când era evident că Johannis îl depășește ca dimensiune personală.

S-a complăcut cu Chițoiu și Radu Stroe în guvern până când și-a dat seama că aceștia țin cu ursul, iar atunci când a rupt USL a ratat cea mai bună ocazie de a-și asuma faptul că el, președintele PNL, a rupt de fapt promisiunea pe baza căreia primise votul de la cetățeni. Dacă atunci, în februarie, l-ar fi lăsat pe Johannis să preia întreg proiectul electoral, în loc să-l folosească pe post de proptea politică, probabil alta era situația azi.

În fine, președintele Traian Băsescu are el însuși o problemă în a înțelege relația cu oamenii care i-au dat cândva voturile. Aflat pe final de mandat, președintele joacă dur, sancționând orice greșeală a guvernărilor Ponta, dar n-a înțeles nici până azi, la zece ani de când este președinte, că România nu e emisiune tabloidă cu audiență de scandal, că nimeni n-are voie să-și aroge merite pentru independența procurorilor și, mai ales, că nu se face ca un președinte să îmbrace în campanie tricoul unui partid candidat. Am spus foarte clar aici şi aici că războaiele lui Băsescu ridică USL pe voturi contra, anulându-ne tuturor şansa unor competiţii electorale corecte. Ok! Nu era nevoie să demisioneze, dar măcar dacă înţelegea…

NU, Traian Băsescu n-a înțeles nimic din vara anului 2012 și a uitat că după referendumul, chiar aberant, dar din care a scăpat ca prin urechile acului, domnia sa a stat pitulat mai bine de două luni în Cotroceni, fără să mai scoată un mau. Acum, probabil nu poate înțelege de ce PMP-ul său n-a luat decât 6%, dacă numărul celor care îi aprobă acțiunile de sancționare a derapajelor guvernamentale este dublu. În acelaşi timp, electoratul anti Băsescu a înţeles că acesta nu mai este un pericol şi aici găsesc eu explicaţia faptului că PNL şi PSD s-au aşezat pe procentele tradiţionale, departe de procentul USL.

De aia vă spun… cei mai importanți actori politici de la noi nu înțeleg faptul că, de la ciclu electoral la ciclu electoral, o parte a oamenilor devine tot mai greu de prostit, tot mai greu de folosit, iar democrația noastră se maturizează. Asta înseamnă simplu, să înțelegi pentru ce-ți dai votul, pentru ce nu-l dai sau pentru ce ți-l retragi.

Mai rămâne ca politicienii să țină și ei pasul cu electoratul în acest proces de maturizare.

P.S. Sunt mândru de faptul că trăiesc într-o ţară fără partide şi mişcări serioase anti-europene, spre deosebire de francezi şi de englezi. La aproape 30% voturi pentru UKIP în Marea Britanie, cred că le vom pune noi lor viză, cât de curând. Ar fi o prostie, ştiu, şi mie îmi place la Londra, şi am şi rude acolo. Dar, oricum, e o chestiune de timp până când regimul vizelor va fi cumva restaurat. De data asta insist să fie şi reciproca.