Aderarea la Euro ne ajută, dar nu ne face mai bogaţi

zona-euro

de Moise Guran

Ar fi o iluzie să ne imaginăm că renunțarea la leu şi aderarea la euro ne-ar aduce salarii mai mari şi, implicit, o viață mai bună. O legătură poate fi făcută, şi, dar ea depinde de atât de mulți factori încât trebuie să acceptăm faptul că aderarea la moneda unică ne-ar putea creea unele premise, dar nu ne-ar băga neapărat în traistă un venit mai mare.

Principalul avantaj al trecerii la euro ar fi favorizarea investițiilor străine. În ciuda unui naționalism prost înțeles şi tot mai răspândit în țara noastră, creşterea salariilor în România a fost puternic influențată de intrarea multinaționalelor, a capitalului străin care, în unele cazuri, vine să facă produse mai scumpe la costuri mai mici, la noi.

Costurile mai mici sunt date exact de faptul că salariul mediu în România este cam de cinci ori mai mic decât cel din Germania. Dar chiar şi aşa, aceste multinaționale au plătit salarii mult mai bune decât reuşesc să plătească cele mai multe dintre companiile cu capital românesc, de stat sau private.

Există o explicație mai simplă decât cosmopolitismul unora sau xenofobiile altora în acest fenomen… în cele mai multe cazuri, companiile multinaționale au tehnologie şi knowhow mai bune şi reușesc să plătească salarii mai mari pentru că fac produse mai scumpe în România.

cugir mai bunCe ar fi fost azi şi ce salarii ar fi plătit, de exemplu, fabrica de cutii de viteze de la Cugir, dacă n-ar fi fost preluată de cei de la Mercedes? Desigur, salariile de la Cugir ar fi, însă, mult mai mari dacă ar face produsul finit, nu doar o componentă, fie ea şi una importantă, aşa cum este cutia de viteze a unei limuziene…

Mecanismele creşterilor salariale se văd şi mai bine judecând lucrurile pe exemplul Dacia, preluată cu salarii aproape de media națională acum 15 ani, dar care au devenit, pe medie, duble față de această medie.

Este adevărat că salariul mediu al unui angajat la Dacia este încă la o treime din salariul mediu din Franța şi, probabil, la o distanță mult mai mare decât al unui angajat Renault din Hexagon, dar, încă o dată… e dublu față de salariile din România.

Urmărind în ani de zile această deschidere a economiei româneşti, am ajuns la concluzia că investițiile străine au fost cel mai important motor de creştere a salariilor în țara noastră . Este foarte adevărat, însă, că regula nu este general valabilă şi că numeroase multinaționale – mă refer mai ales la rețelele de hipermarketuri – care dau în România salarii mici. Aşa este, dar hipermarketurile dau sUzina_Dacia_Miovenialarii mici cam peste tot pe unde se duc.

În acelaşi timp, aderarea la Euro nu aduce, nici imediat, nici în mod foarte necesar un aflux de investiții străine. De exemplu, un mediu fiscal ostil, birocrația excesivă sau un guvern fără viziune, toți acești factori sunt frâne mult mai grele în calea investițiilor străine, în comparație cu avantajul renunțării la leu pentru adoptarea monedei unice.

Ca să fac o parafrază sloganului unei emsiuni tv, dacă e să căutăm o cale de creştere mai rapidă a salariilor în România, aderarea la euro ne ajută, dar nu ne face mai deştepți.

 

UPDATE  Guvernul a stabilit că data ţintă pentru aderarea României la zona Euro 1 ianuarie 2019, a anunţat marţi ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, în cadrul reuniunii consiliului EcoFin de la Bruxelles.