Shame on me, mister Cameron!
de Moise Guran
Văd că există multă indiferență și chiar un fel de acceptare vinovată în țara noastră, față de măsurile discriminatorii și jignitoare pe care Marea Britanie dorește să le adopte de la 1 ianuarie, față de românii care doresc să muncească acolo. Nu vor menține restricțiile ci vor discrimina pe oricine vine și care, de exemplu, după șase luni de șomaj tot nu reușește să-și găsească de lucru. E chiar mai rău, căci așa cum şi-a formulat premierul David Cameron intenţiile, asta le va permite britanicilor să-i numească cerșetori și să-i expluzeze fără drept de întoarcere timp de 12 luni, doar pentru că n-au reuşit să-şi găsească de lucru.
Ca să clarificăm lucrurile trebuie să știți că în interiorul Uniunii Europene nu s-a mai pomenit până acum expulzare pentru alte cauze decât criminalitatea, iar pe lângă intențiile pe care le au britanicii, până și expulzările cu bani de buzunar pe care le-a făcut Sarkozi cu romii din Franța par o glumă. Măcar francezii au căutat o formulă de contract amiabil pentru trimiterea romilor în România, chiar dacă tot ilegale erau și acelea.
Ceea ce fac acum britanicii este încălcarea simplă, clară, cinică și chiar sfidătoare a principiului liberei circulații a forței de muncă.
Alături de principiile liberei circulații a persoanelor, a mărfurilor și a capitalurilor, acesta reprezintă esența Uniunii Europene. Fără oricare dintre aceste principii, Uniunea nu mai există. Desigur Bruxellesul a reacționat și pe mai departe războiul e între ei. Dar eu, ca român, eu care n-am fost niciodată supusul Măriei Sale Regina, mă simt jignit chiar de gândul că poate mi-aș fi dorit să fiu.
Mi-e jenă de jena lor că eu, un pârlit de român pe care ei nu dau nici două cepe degerate sunt fan Beatles, că mă uit la BBC, că am încercat să-mi fac meseria ca ei, dar dincolo de aceste lucruri mai este ceva de care mi-e mai jenă decât de toate.
Ceea ce se întâmplă acum este rezultatul unei campanii cinice și bine pregătite prin care cetățenii Marii Britanici au fost pur și simplu incitați la xenofobie. Conservatorii lui Cameron au făcut fix ce au făcut fasciștii lui Musolini și NAŢIonal socialiștii lui Hitler. Iar britanicii, cei care au învins (ca nație) xenofobia într-un moment în care ei și democrația lor rămăseseră singuri împotriva acesteia, fac acum fix același lucru.
Am putea să le răspundem la fel. Am putea să le suprataxăm repatrierea capitalurilor sau a profiturilor. Am putea începe şi noi o campanie de exemplu de boicotare a firmelor cu capital britanic. Aveți idee câte bănci, câte firme de consultanță vin în România prin Londra? Numai boicotarea unei singure companii, una de telefonie mobilă și ar produce pagube de sute de milioane britanicilor și chiar direct bugetului Măriei Sale Regina.
Dar nu, noi nu vom face asta.
Și mie mi-e cel mai jenă de jena lor pentru că noi de la ei am învățat să nu fim xenofobi.