Interviu Ştirile TVR – Johannes Hahn: Strategia Dunării înseamnă şi croaziere, şi politică, şi coeziune europeană
de Lidia Moise
Johannes Hahn a venit la Bucureşti pentru a-şi transmite mesajul de susţinere pentru ambiţioasa strategie dunăreană, despre care spune că a venit momentul să fie “împinsă cu o viteză mai mare”. Îi recunoaşte minusurile, însă crede în viitorul şi în necesitatea ei. Articularea unei strategii a Dunării a fost inspirată de o primă experienţă similară, aşa-numita Strategie a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Baltice (EUSBSR), lansată oficial în 2009 şi care şi-a dovedit eficienţa şi utilitatea.
Spre deosebire de această alianţă regională în jurul unor proiecte comune, centrate pe protecţia mediului, Strategia regională a Dunării este mai amplă şi include participanţi care nu sunt încă membri în clubul european, cum ar fi Serbia, Bosnia-Herţegovina, Ucraina sau Republica Moldova.
“Strategia Dunării este o iniţiativă de politică la nivel înalt deoarece ea include o mulţime de state care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi asta este în mod categoric o provocare, dar pe de altă parte este şi o oportunitate imensă de a familiariza viitoarele state membre cu Uniunea Europeană – este un prim pas important al viitoarei integrări”, spune Hahn.
„Până la urmă, banii nu sunt mai importanţi ca strategiile”
Totuşi, această strategie nu dispune de o resursă financiară clară, alocată special pentru regiune, şi acesta pare a frâna evoluţia proiectelor. Este o dependenţă mare de banii locali şi de abilitatea instituţiilor şi a firmelor de a accesa fonduri europene. Lucrurile par să se mişte sincopat, din conferinţă în conferinţă, timp în care anonime comisii mixte elaborează substrategii. Hahn priveşte cu luciditate chestiunea financiară, dar consideră că acest program vizionar are o utilitate care va depăşi dificultăţile momentului. Hahn consideră că asemenea coagulări transnaţionale în jurul unor proiecte strategice, cu viitor şi deci, cu piaţă clare, dau o direcţie firmelor mici şi mijlocii din regiune. Dacă acestea ştiu care vor fi domeniile în care autorităţile locale au planuri de dezvoltare, atunci îşi pot articula propriile planuri de afaceri în jurul acestora.
N-aş spune că banii nu sunt decisivi în reuşita proiectelor. Până la urmă trebuie să ai mijloacele financiare, însă primul pas este să identifici domeniile unde tu poţi activa, unde tu poţi contribui cu ceva, unde aduci şi obţii valoare adăugată”, spune Hahn.
Într-adevăr, odată identificate proiectele ample, de rezonanţă transfrontalieră, instituţiile şi companiile implicate pot accesa fonduri destinate politicii de coeziune, cum ar fi Fondul de Dezvoltare Regională sau Fondul Social European.
