Bacalaureat cu întrebări retorice. Şi tot degeaba!
de Ionuţ Văcaru
Aflu cu stupoare că şi anul acesta ponderea picaţilor la bac s-a păstrat la aproximativ 50%, deşi subiectele au fost în mod clar făcute să treacă toată lumea. M-am uitat săptămâna trecută peste subiectele de la istorie şi citindu-le m-a apucat râsul. Practic, jumătate dintre ele conţineau răspunsurile… E ca în Caragiale… Nu-i aşa că Pământul e rotund? Cu puţină atenţie şi un gram logică oricine putea să ia notă de trecere la proba de Istorie a examenului de Bacalaureat. Oricine! Chiar şi cineva care nu a deschis vreodată o carte de istorie sau chiar o carte în general. Vă oferim câteva rezolvări cu copy din întrebare şi paste la răspuns… E posibil ca unii candidaţi să se se fi simţiţi vitregiţi de faptul că ei au fost nevoiţi să transcrie de mână…
Primele două subiecte, care au fost punctate cu 30 de puncte fiecare şi a căror rezolvare integrală i-ar fi adus participantului la examen nota 7 au avut la bază analiza unor texe după cum urmează:
SUBIECTUL I Cititi, cu atentie, sursele de mai jos: A. „Romania a fost cel mai activ aliat al Uniunii Sovietice in timpul crizei ungare [din 1956]. […] Gheorghiu-Dej […] a vizitat Budapesta dupa invazia sovietica, iar in comunicatul […] oficial si-a exprimat parerea ca actiunea sovietica <<era necesara si corecta>>. Guvernul roman s-a facut ecoul propagandei sovietice, denuntand <<contrarevolutia>> [ungara] ca opera a <<fascistilor reactionari>> provocati de <<imperialistii occidentali>>. Fortelor sovietice li s-au oferit baze suplimentare pe pamant romanesc, drumurile au fost largite, iar traficul feroviar intrerupt pentru a permite transporturile militare. Satisfactia sovietica fata de rolul Romaniei in timpul lunilor octombrie si noiembrie 1956 a fost in avantajul tarii, doi ani mai tarziu, cand Hrusciov a hotarat sa retraga trupele sovietice. […] Pozitia strategica a Romaniei, flancata de alte state membre ale Tratatului de la Varsovia, a facut ca propunerea de retragere a trupelor sa nu nelinisteasca Uniunea Sovietica din punct de vedere al securitatii, orice temeri in legatura cu Romania ca aliat demn de incredere fiind risipite de actiunile acesteia din timpul revolutiei ungare. Din acelasi motiv, masura de precautie de a mentine un numar mare de trupe sovietice in Ungaria dupa revolutie, i-a permis lui Hrusciov sa compenseze partial orice reducere generala de trupe sovietice in zona. […] Pentru a compensa retragerea sovietica si pentru a micsora temerile sovietice ca aceasta ar putea sa afecteze sprijinul regimului din Romania, [Gheorghe Gheorghiu-] Dej a aprobat introducerea imediata a unor masuri de securitate interna stringente pentru a mentine controlul Partidului.” (M.Barbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, S.Papacostea, P.Teodor, Istoria Romaniei) B. „Pe 21 august 1968, Armata Rosie si armatele auxiliare ale Tratatului de la Varsovia invadeaza Cehoslovacia si ocupa Praga fara sa intampine vreo rezistenta armata, populatia respectand consemnele date de partid. […] Dar, chiar daca operatiunea militara este o reusita, ea se soldeaza rapid pe plan politic si psihologic cu un esec usturator. Sovieticii credeau ca vor putea reedita la Praga scenariul pe care il folosisera cu succes la Budapesta, in 1956, si ca-i vor determina pe neostalinistii partidului sa apeleze la ajutorul <<marelui frate>> pentru reinstaurarea <<legalitatii socialiste>>. […] Evenimentele din vara lui 1968, i-au pus in multe privinte pe picior gresit pe conducatorii sovietici si pe aliatii lor conservatori si neostalinisti din democratiile populare din Europa de Est. Intr-adevar, coeziunea blocului socialist chiar daca a fost restabilita inca o data […] prin interventia blindatelor, a dat semne ingrijoratoare de subrezire. […] Romania nu a participat la <<strunirea>> promotorilor <<Primaverii de la Praga>> si a condamnat initiativa aliatilor sai.” (S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei) Pornind de la aceste surse, raspundeti la urmatoarele cerinte: 1. Numiti liderul politic roman precizat in sursa A. 2 puncte(Aha! Deci de aceea trebuia să citim cu atenţie textul. Ca nu cumva să încurăm liderul politic din sursa A cu liderul politic din sursa B.)
RĂSPUNSUL CORECT ESTE EVIDENT GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ.
2. Precizati secolul la care se refera sursa B. 2 puncte
Asta este o întrebare capcană. Cu siguranţă unii dintre elevii care au văzut anul 1968 s-au gândit la secolul al 19-lea.
RĂSPUNSUL ESTE SECOLUL AL 20-LEA (ACELAŞI SECOL LA CARE SE REFERĂ ŞI SURSA A DE ALFEL).
3. Numiti din sursa A, respectiv din sursa B, cate un spatiu istoric in care au loc evenimente ce duc la interventii armate. 6 puncte(Şi asta este o întrebare capcană în sensul că mulţi habar nu au ce naiba este acela “spaţiu istoric”.)
RĂSPUNSUL CORECT – UNGARIA ÎN SURSA A ŞI ÎN CEHOSLOVACIA ÎN SURSA B.
(DIN CÂTE AM VĂZUT DUPĂ REZOLVAREA SUBIECTELOR, ERAU ACCEPTATE ŞI VARIANTELE PRAGA ŞI BUDAPESTA).
4. Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care sustine ca Romania adopta, in relatiile internationale, o atitudine diferita fata de aceea a Tratatului de la Varsovia. 3 puncteSURSA B, EVIDENT, INVADAREA CEHOSLOVACIEI
5. Scrieti, pe foaia de examen, doua informatii aflate intr-o relatie cauza-efect, selectate din sursa A. 7 puncteRĂSPUNSURILE SUNT TOT IN TEXTE
– AŞA-NUMITA „CONTRAREVOLUŢIE” UNGARĂ, DESPRE CARE PROPAGANDA ROMÂNEASCĂ ŞI CEA SOVIETICĂ SPUNEAU CĂ ESTE O OPERĂ A „FASCIŞTILOR REACŢIONARI” A DECLANŞAT INVAZIA SOVIETICĂ.
– CA URMARE A FAPTULUI CĂ GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ A SUSŢINUT ÎN MOD ACTIV INVAZIA UNGARIEI, UNIUNEA SOVIETICĂ A ACCEPTAT SĂ ÎŞI RETRAGĂ TRUPELE STAŢIONATE PE TERITORIUL ROMÂNIEI.
6. Prezentati doua practici politice utilizate in Romania, in perioada national-comunismului. 6 puncteACESTA ESTE O CERINŢĂ CEVA MAI DIFICILĂ, CARE APELEAZĂ LA CUNOŞTINŢELE DOBÂNDITE ÎN ŞCOALĂ. TEXTUL TE AJUTĂ SĂ SCOŢI CEL PUŢIN UNA – LA FINALUL TEXTULUI A, CONTROLUL POLITIC PRIN INTERMEDIUL SECURITĂŢII, ERA O PRACTICĂ. SĂ ADMITEM TOTUŞI CĂ UN CANDIDAT CARE NU A DESCHIS O CARTE IN VIAŢA LUI NU S-AR FI GANDIT LA ASTA. TĂIEM TOATE CELE ŞASE PUNCTE
7. Mentionati o caracteristica a disidentei anticomuniste din Romania. 4 puncteACEEAŞI SITUAŢIE CA LA CERINŢA PRECEDENTĂ. TĂIEM 4 PUNCTE.
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Cititi, cu atentie, sursa de mai jos: „Progresele expansiunii turcesti […] au sporit presiunea otomana la Dunare si au creat o amenintare directa pentru independenta Tarii Romanesti. In confruntarea militara care se anunta, Vlad [Tepes] s-a decis sa preia initiativa. Declansarea razboiului antiotoman a fost precedata de o ampla actiune politica destinata sa asigure consolidarea autoritatii domnesti, prin limitarea fortei politice si militare a marii boierimi, prin crearea unei puternice armate si prin sprijinirea negustorilor localnici. […] Conflictul dintre domn si marea boierime […] a imbracat forme violente, domnul suprimand o mare parte a adversarilor sai. […] In 1459, Vlad a refuzat plata tributului, iar in iarna anului 1461-1462 a atacat si nimicit garnizoanele otomane de pe ambele maluri ale Dunarii, de la Zimnicea pana la gurile fluviului. Riposta otomana s-a manifestat prin organizarea unei expeditii conduse de insusi sultanul Mahomed al II-lea, aflat […] in fruntea celor mai puternice ostiri de la cucerirea Constantinopolului. Vlad a aplicat tactica clasica a domnitorilor romani: retragerea, pustiirea teritoriului care urma sa fie strabatut de inamic si lupta de hartuiala. Astfel, in noaptea de 16 iunie 1462, Vlad a savarsit un atac nocturn asupra taberei sultanului […]. Ocuparea capitalei – orasul Targoviste – abandonata de domn, nu a adus decizia politica si militara asteptata de sultan, astfel ca in iunie a inceput retragerea armatei otomane, care sub loviturile fortelor romanesti a intrat in debandada. Victoria lui Vlad Tepes nu putea fi definitiva atat timp cat efortului militar romanesc nu i se asociau fortele coalizate ale statelor crestine.” (A. Otetea, Istoria poporului roman) Pornind de la aceasta sursa, raspundeti la urmatoarele cerinte: 1. Numiti capitala statului romanesc, precizata in sursa data. 2 puncteRĂSPUNS: CAPITALA STATULUI ROMÂNESC PRECIZATĂ ÎN SURSA DATĂ ESTE TÂRGOVIŞTE.
(Ce vă spuneam la început – Marius Chicos Rostogan…)
2. Precizati, pe baza sursei date, o informatie referitoare la cauzele organizarii expeditiei otomane in spatiul romanesc. 2 puncteRĂSPUNS:
Cum independenţa Ţării Româneşti era în pericol de expansiunea Imperiului Otoman, domnitorul Vlad Ţepeş a decis să fie el cel care acţionează primul. Aşa că în 1959 a refuzat să mai plătească tribut otomanilor, iar în iarna dintre anii 1461 şi 1462 a condus o campanie militară victorioasă împotriva garnizoanelor otomane de pe ambele maluri ale Dunării. În urma acestor evenimente Imperiul Otoman a decis să întreprindă, sub comanda sultanului Mahomed al II-lea expediţia în spaţiul românesc menţionată în sursa dată.
(Asa reiese din text. Corectorii s-ar fi multumit si cu raspunsul “neplata tributului şi atacarea garnizoanelor”).
3. Mentionati statul medieval romanesc si domnitorul acestuia, la care se refera sursa data. 6 puncte(6 puncte pentru o întrebare care te întreabă cum îl chema pe domnitorul Ţării Româneşti, Vlad Ţepeş, şi în ce ţară era acesta domnitor?!?!)
RĂSPUNS CORECT: SURSA DATĂ SE REFERĂ LA STATUL MEDIEVAL ŢARA ROMÂNEASCĂ ŞI LA DOMNITORUL ACESTUIA, VLAD ŢEPEŞ.
4. Mentionati, din sursa data, doua informatii referitoare la masurile adoptate pe plan intern prin care domnitorul si-a consolidat autoritatea politica. 6 puncteRĂSPUNS: CA SĂ ÎŞI CONSOLIDEZE AUTORITATEA POLITICĂ, DOMNITORUL VLAD ŢEPEŞ A ALES SĂ LIMITEZE PRIN TOATE MIJLOACELE POSIBILE ATÂT FORŢA MILITARĂ CÂT ŞI PUTEREA MILITARĂ A MARII. SIMŢINDU-SE AMENINŢAŢI, BOIERII AU RIPOSTAT VIOLENT.
ÎN ACELAŞI TIMP, DOMNITORUL ŞI-A CONSOLIDAT AUTORITATEA SPRIJININD NEGUSTORII LOCALNICI.
5. Formulati, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la consecintele declansarii expeditiei otomane din anul 1462, sustinandu-l cu doua informatii selectate din sursa. 10 puncteRĂSPUNS: GÂNDITĂ CA O REPLICĂ DURĂ LA ACŢIUNILE MILITARE ALE LUI VLAD ŢEPEŞ , EXPEDIŢIA OTOMANĂ DIN ANUL 1462 A FOST PÂNĂ LA URMĂ UN USTURĂTOR EŞEC PENTRU SULTANUL MOHAMED AL II-LEA ŞI OŞTIREA DE TEMUT AFLATĂ SUB COMANDA SA. FOLOSIND TEHNICILE MILITARE CLASICE ALE DOMNITORILOR ROMÂNI: RETRAGEREA, PUSTIIREA TERITORIULUI CARE URMA SĂ FIE STRĂBĂTUT DE INAMIC ŞI HĂRŢUIALA, VLAD ŢEPEŞ A REUŞIT SĂ APLICE LOVITURI-SURPRIZĂ ASUPRA OŞTILOR OTOMANE, CARE AU CULMINAT CU UN ATAC NOCTURN ASUPRA TABEREI SULTANULUI ÎN NOAPTEA DE 19 IUNIE 1462. CUM OCUPAREA TÂRGOVIŞTEI, CAPITALA ŢĂRII ROMÂNEŞTI, NU A FOST SUFICIENTĂ PENTRU A OBŢINE SUPUNEREA LUI VLAD ŢEPEŞ, ÎN IUNIE 1462 A ÎNCEUT RETRAGEREA ARMATEI OTOMANE CARE SUB LOVITURILE FOREŢELOR ROMÂNEŞTI A INTRAT ÎN DEBANDADĂ.
6. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform careia diplomatia promovata de un conducator politic din spatiul romanesc se incadreaza in relatiile internationale din secolele al XIV-lea – al XVI-lea. (Se puncteaza pertinenta argumentarii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprima cauzalitatea si concluzia.) 4 puncteLA FEL CA ÎN CAZUL ULTIMELOR CERINŢE DE LA PRIMUL SUBIECT, NICI AICI NU POŢI SĂ RĂSPUNZI CITIND TEXTUL.
SUBIECTUL AL TREILEA ERA UN ESEU DE DOUĂ PAGINI, UN SUBIECT DE ASEMENEA GREU PENTRU CINEVA CARE NU ŞTIE ABSOLUT DELOC ISTORIE.
CONCLUZIA: Fără să fi învăţat absolut nimic un elev atent ar fi luat la Istorie nota 5,40, transcriind pur şi simplu răspunsurile conţinute de întrebare.
