Vârful creditelor neperformante abia urmează

de Moise Guran

Fire mai strângătoare după prăpădenia asta de criză, românul și-a făcut obiceiul să pună bani la ciorap ori de câte ori îi mai pică câte o primă sau câte un venit neașteptat. Așa se și explică faptul că în ianuarie, după Crăciun, dar și după Paște, depozitele la bănci ale populației cresc. Nu s-a întâmplat asta și după paștele din 2013 și prima mea tentație a fost să zic că poate nici prime nu s-au mai dat. În același timp însă nici nu mă pot abține să nu observ că în luna mai românii s-au dus la bănci și au luat credite vreo 300 de milioane de lei dar și vreo 70 de milioane de euro. Nu e mult, dar tot e ceva. După o perioadă în care fiecare a scăpat cum a putut de datoriile la bănci dar toți s-au străduit să nu mai facă altele, o creștere de 1% a soldului creditelor într-o singură lună poate fi un semn important.

E prematur să tragi din asta concluzia că românii au reînceput să se gâdească la un televizor sau la un frigider în rate, dar acesta poate fi un punct important de întoarcere.

Presupunând că așa stau lucrurile, întrebarea de acum este dacă sunt și bancherii pregătiți pentru acest moment. Sau peste jumătate de an ne vom trezi cu ei că reîncep să crească dobânzile doar pentru că e cerere de credite? Mai în glumă mai în serios, cei de la Banca Națională le-au recomandat băncilor să își angajeze psihologi, sociologi, poate chiar și filozofi, care să facă parte din comitetele lor de aprobare a creditului. Să-l înțeleagă pe client, să-și dea seama dacă e serios sau nu, dacă are chef de muncă și vocație de reușită în viață. Că dacă n-are de ce să-i mai dai credit? În mod evident, la glumele între bancheri râd doar ei. De pe margine, noi ceilalți, am putea crede de exemplu că un psiholog e bun la o bancă și pentru terapia șefilor. Căci rata creditelor nereturnate se apropie de 20% și nici acum, la cinci ani de la declanșarea crizei nu dă semne că s-ar opri dihn creștere.