Predica agriculturii moderne

de Moise Guran

Prea puțin fericitul Daniel Constantin, ministru și drept-cârmuitorul agriculturii românești, s-a gândit că prin intermediul preoților de la țară pot ajunge mai degrabă la urechile sătenilor măsurile de finanțare a agriculturii cum ar fi crearea fermelor familiale, asocierea țăranilor, finanțarea pentru instalarea tinerilor și, mai ales, rar-văzutele dar mult prea bine cuvântatele fonduri europene. Cum tineretul satelor nu prea vine pe la biserică ci confundă tot mai des calea cea dreaptă cu cele șapte cărări ale cârciumei din sat, ministrul Daniel Constantin și Patriarhul Daniel s-au înțeles ca preoții să facă această campanie publică de informare, dar nu în biserică, nici la slujbe ci în comunicarea directă pe care fiecare preot din sat o mai are cu țăranii – mai la un parastas, mai la sfințirea unui drum comunal sau la binecuvântarea unei recolte.

Dincolo de glumă ideea nu mi se pare rea deloc, chiar dacă unii cârcotași ar putea spune că implicit preotul face imagine guvernului. Asta zic eu este mai puțin relevant în condițiile în care aproape jumătate dintre tinerii satelor sunt neocupați dar nici șomeri nu știu să fie, chiar dacă ei se consideră așa. Nu au idei, nu cunosc aceste programe, nu știu nici să își caute activ un loc de muncă. O bună parte din populația rurală a țării are mare nevoie de educație capitalistă de bază și până la urmă nici nu mai contează cine o face. Apoi, preoții din sate sunt în cele mai multe cazuri ei înșiși agricultori și au deseori astfel de discuții cu sătenii. Un preot vrednic are în continuare respectul sătenilor indiferent că aceștia sunt sau nu religioși.

Nu-mi dau seama cât de eficientă va fi această campanie derulată de stat cu Biserica, dar ca un semn de bun augur, în ziua semnării parteneriatului între cele două instituții, Dumnezeu le-a dat agricultorilor o sfântă ploaie ca să nu dea faliment pân-or afla de fondurile europene pentru irigații.