Speranţe, aşteptări şi dificultăţi

de Moise Guran

Lumea financiară este deocamdată în așteptarea noului guvern şi, chiar dacă se va numi tot Ponta, noul cabinet sigur nu va semăna deloc cu cel anterior. Evitarea unor negocieri îndelungate și prea mult mediatizate este de dorit, dar în același timp, cred că un guvern scos din pălărie și format doar din politruci nu poate trezi prea multă încredere. Sunt așteptați specialiști, cel puțin în domeniile cheie ale economiei, și nici partidele din USL nu prea stau bine la acest tip de resurse umane, la fel cum nici PDL nu a stat.

Cred că românii nu mai vor miniștri-marionetă, miniștri teleghidați de partid sau de personaje de la partid. Vor oameni în care să aibă încredere.

Apoi urmează programul de guvernare. Cel din vară a dezamăgit exact prin lipsa de concizie. Retorica ambiguă legată de investițiile publice versus pomeni sociale de orice fel nu mai poate continua și, probabil va fi risipită o dată cu proiectul de buget pe 2013. S-ar putea ca o dată cu asta să fie spulberate și unele iluzii ale celor care au votat duminică. Pe de altă parte, un buget puternic, grevat de politici sociale în defavoarea investițiilor publice, ar stârni rețineri din partea investitorilor, neîncredere în moneda națională și așa mai departe. Victor Ponta are de trecut în 2013 un vârf uriaș de plată la datoria externă, un vârf uriaș de așteptare din partea celor care s-au săturat de austeritate și un mare minus creat în ultimele luni de economia care a și intrat în recesiune și din cauza tăierii investițiilor publice și a lipsei de măsuri. Sper doar să fie conștient de toate acestea.