Au şi americanii alegeri, mai daţi şi pe CNN

de Moise Guran

Deşi probabil nu există naţie mai înclinată spre tabloid şi consumerism, campania electorală din statele unite ar trebui luată de model de politicienii din România. Peste câteva luni americanii sunt chemaţi să îşi aleagă preşedintele, un personaj mult mai puternic decât al nostru, şef suprem al guvernului, armatei, responsabil de tot ce mişcă, soldat de pace şi de război. Într-un fel ciudat americanii au impresia că preşedintele lor este cumva şi preşedintele planetei, iar dacă vor veni marţienii pe el îl vor suna primul. În aceeaşi ordine de idei americanii cred că această criză economică e a lor, într-un fel ei au şi declanşat-o, iar omul pe care îl vor vota în noiembrie, este responsabil de salvarea mapamondului.

De aceea dezbaterea economică electorală este acum chiar mai intensă decât în 2008, după căderea Lehman Brothers şi prăbuşirea industriei auto din statele unite. De altfel salvarea acestei industrii şi crearea a patru milioane de slujbe noi în sectorul privat reprezintă şi atuurile lui Obama în această campanie. El îl acuză pe candidatul republican Mitt Romney că are soluţii de austeritate ce l-ar face bun de preşedinte mai degrabă într-un stat european.

Dar politica lui Obama a urcat la cer datoria Statelor Unite şi aceasta este o îngrijorare din ce în ce mai mare pentru americanul mediu, a cărui bunăstare se bazează pe stabilitatea şi puterea bancnotei verzi.

Spre deosebire de Obama, Romney este mai apropiat cercurilor de pe Wall Street, crede în bugete ehilibrate şi aduce drept argument în eşecul planului Obama creşterea anemică pe care o au în acest an Statele Unite.

Americanii stau la televizor, ascultă, iar apoi vor vota. Fără ură, fără patimi, fără să-şi înjure vecinul care simpatizează cu celălalt. Votul este expresia unui interes economic, al unui mod de viaţă şi al unei perspective aşa cum o înţelege fiecare. Abia aceea este democraţia veritabilă.