Teroristul generaţiei următoare

Tânărul musulman Mohammed Merah, adeptul Al-Qaida care a împrăştiat teroare în ultimele 11 zile în sudul Franţei omorând trei militari, un rabin şi trei copii evrei a fost ucis la rândul său astăzi de către trupele speciale din Toulouse. Merah lasă în urma sa o moştenire monstruoasă: conceptul de terorist-criminal în serie, o nouă metodă de propagare a fricii şi a mesajelor de ură. Rămân în acelaşi timp multe întrebări fără răspuns.

Înainte de ultimul asalt al trupelor speciale Mohamed Merah a stat baricadat într-un apartament din Toulouse timp de 32 de ore, perioadă în care le-a mărturisit, printre altele, negociatorilor faptul că a ucis în numele Al-Qaida. La final, Merah a ieşit pe fereastră cu o armă în mână, a început să tragă spre poliţişti. În timpul schimbului de focuri a căzut pe fereastră şi a murit.

Prima variantă a fost că moartea a survenit din cauza şocului căzăturii. Mai târziu procuratura a informat că în cădere capul său a întâlnit şi un glonţ. Cel mai probabil un lunetist al forţelor speciale este cel care i-a administrat lovitura letală, dar foarte probabil a făcut-o într-un moment în care teroristul putea fi prins viu. De ce a fost împuşcat în cap Mohamed Merah?

Aceasta este ultima dintr-o serie de enigme ce a ţinut Franţa cu sufletul la gură mai bine de o săptămână.

Pe 11, 15 şi 19 martie, Mohamed Merah a ucis rând pe rând, într-un mod asemănător trei militari musulmani francezi, un rabin pe cei doi copii ai acestuia şi pe o fetiţă care învăţa la aceeaşi şcoală cu ei. A acţionat ca un criminal în serie din filmele americane, deşi actul final cu asediul teroristului încolţit le-a amintit probabil francezilor de filmul Leon, al cărui personaj este interpetat de actorul Jean Reno, născut în Maroc. Mohamed Merah era algerian.

Deşi s-a declarat adept al-Qaida, modul de operare al lui Merah este oarecum diferit de cel cu care temuta reţea a obişnuit mapamondul. Experţii spun că deja e vorba de o nouă formă de terorism. Cu mai mult sânge rece şi mai eficientă decât atacurile sinucigaşe. Noua generaţie de terorişiti. Oameni auto-îndoctrinaţi, antrenaţi totuşi în taberele al-Qaida.

Rapoartele autorităţilor franceze arată că în Franţa ar mai putea exista alţi zece oameni precum Mohamed Merah. Nimeni nu ştie cu exactitate identitatea lor şi foarte probabil nici aceştia nu se cunosc între ei. Modul lor de acţiune este cât se poate de discret – la început omoară un om, iar poliţia bănuieşte că e o simplă crimă. Omoară încă o dată, iar poliţia bănuieşte că e vorba de un criminal în serie. Abia apoi, când e evident că atacurile sunt îndreptate asupra unei naţionalităţi, a unei religii sau a unei idei devine clar că este vorba de un atac terorist. Este momemntul din care asasinul se transformă în terorist, căci spre deosebire de un criminal, teroarea presupune publicitate şi difuzarea spaimei la nivel global.

Revenind la marile semne de întrebare ale acestui episod, în zilele următoare rămâne de clarificat informaţia potrivit căreia redutabilele servicii secrete franceze îl monitorizau deja pe Mohamed Merah în momentul atacului asupra şcolii evreieşti. De ce nu a intervenit nimeni este un mare mister.

Apoi mai există un important semn de întrebare legat de cele 32 de ore în care forţele speciale l-au ţinut sub asediu pe terorist, deşi acesta nu deţinea ostatici. Au fost 32 de ore în care teroarea a inundat ecranele televizoarelor, 32 de ore în care francezii au privit transmisiile non-stop de la Toulouse, 32 de ore în care teama şi suspansul au adus aportul suprem şi de fapt scopul final al unui astfel de act – înspăimântarea populaţiei.

Mai rămâne de văzut şi cum va influenţa acest episod alegerile prezidenţiale ce vor avea loc peste o lună în Franţa.