Comisia Europeană joacă dur cu băncile

de Moise Guran

Într-un moment în care te-ai fi aşteptat ca politicienii să umble cu băncile grijulii ca şi cu nişte bijuterii ce se pot sparge oricând în bucăţi, Comisia Europeană a dat la propriu cu piciorul în uşile celor mai importante instituţii bancare din Europa, le-a izbit cu capul de perete şi s-a apucat să le caute prin calculatoare ca să vadă dacă nu cumva acestea s-au înţeles să ţină intenţionat dobânzile sus. De ce ar face aşa ceva băncile europene? Păi în primul rând ca să încaseze mai mulţi bani de la clienţi.

Momentul seamănă însă izbitor de mult cu cel din România anului 2008, atunci când leul s-a aflat sub atac speculativ iar câţiva bancheri din România ce aveau în spate uriaşe fonduri speculative au blocat pur şi simplu economia pentru câteva săptămâni prin nişte schimburi mai complexe prin care dădeau euro pentru lei la dobânzi foarte mari.

La vremea respectivă Isărescu a retras leii din economie şi a trimis Consiliul Concurenţei care exact aşa a procedat – a dat buzna peste bancheri, le-a confiscat calculatoarele, le-a căutat inclusiv e-mailurile pentru a-i prinde cu o înţelegere de ridicare a dobânzilor. După această acţiune BNR a obligat una dintre bănci să schimbe persoana care ocupa funţia de trezorier-şef.

Dar mai important decât toate a fost efectul de intervenţie în forţă, adrenalina provocată băieţilor subţiri cu gulere albe care credeau că intervenţiile în forţă le vezi doar la televizor, la ştirile cu mascaţi şi interlopi. Bănuiesc că pe acest efect mizează şi cei de la Comisia Europeană acum, deşi în mod clar jocul este mult mai dur. Banca Centrală Europeană nu poate retrage euro de pe piaţă cum a făcut Isărescu cu leii şi, oricum, nu e clar dacă BCE joacă de aceeaşi parte a baricadei cu Comisia Europeană. În războiul financiar din aceste zile Comisia pare a dori prin aceste percheziţii să-şi creeze mai multe instrumente într-o viitoare negociere.