Bechtel, Scutul şi un nou curcubeu

de Moise Guran

Contractul Bechtel va fi moficat. Autorităţile române susţin că s-au înţeles cu americanii ca aceştia să termine doar cele două tronsoane deja începute la un preţ redus la jumătate, corespunzător unui standard de cost de 6,9 mil. euro pe kilometru. Declaraţia ministrului Anca Boagiu este arogantă, triumfalistă şi cel puţin incompletă – „Compania Bechtel a înţeles că România nu e ţara în care poţi face chiar ce vrei. Statul român va licita celelalte 6 tronsoane, fără ca Bechtel să mai aibă nicio pretenţie. Economia pe care o face statul român (prin această renegociere) este de 6 miliarde de euro”.(sursa – gandul.info)

Între timp compania Bechtel a dat publicităţii un comunicat din care rezultă că

„Ministerul Transporturilor din România şi Bechtel au ajuns la un acord preliminar privind reluarea lucrărilor la Autostrada Transilvania. Conform acordului, Bechtel va finaliza construcţia a încă 60 km de autostradă până la sfârşitul anului 2013. Ministerul Transporturilor va asigura finanţarea continuă pentru execuţie până în anul 2013.”

Nu se spune nimic de renunţarea fără penalităţi la celelalte şase tronsoane de autostradă şi, oricum, reţinem faptul că acordul este unul preliminar. Atunci când acordul este preliminar, cel final mai depinde de o a treia parte sau de un alt contract, de regulă fără legătură cu primul.

Revenim puţin la aritmetica doamnei Boagiu – Dacă Bechtel ar realiza 118 kilometri la un cost de 6,9 milioane asta ar înseamna un total de 814 milioane. Dar Bechtel deja a încasat 1,2 miliarde pentru cei 52 de kilometri terminaţi, plus lucrările de amenajare la Suplac-Borş. Ca să se încadreze în standarde americanii ar trebui să dea înapoi statului român vreo 400 de milioane şi să mai facă 66 de kilometri, ceea ce este desigur o glumă bună.

Rezultă că declaraţia ambiguă a doamnei Boagiu se referă doar la restul de lucrări, adică 66 de kilometri, pentru care statul român va mai plăti până în 455 de milioane de euro. Adunaţi cu 1,2 miliarde deja plătite şi rezultă o închidere a afacerii pe 1,65 miliarde pentru 118 kilometri (14 mil euro/km). Vă reamintesc faptul că acordul iniţial, cel din 2004 era de 2 miliarde pentru 415 kilometri, dar el a fost renegociat în 2006 sub ministrul Transporturilor Gheorghe Dobre. Acum Boagiu ne spune că face o economie de şase miliarde faţă de acordul din 2004 care ar fi fost de 9,9 miliarde de euro.

Potrivit ministrului Transporturilor, “costul total al autostrăzii se va ridica la 3,8 miliarde euro, comparativ cu 9,9 miliarde euro la cât s-ar fi ridicat investiţia totală dacă lucrarea ar fi fost derulată până la final cu Bechtel pe baza contractului încheiat în 2004.” 

Confuzia este imposibil de lămurit fără informaţiile confidenţiale din contract.

Totuşi… ce i-a apucat pe americani? De ce au renunţat cei de la Bechtel la un contract despre care ni se spune că subjuga pur şi simplu statul român? Dacă acesta a fost preţul plătit de administraţia Năstase administraţiei Bush pentru curcubeul intrării noastre în NATO, ce anume se află la capătul noului curcubeu? Păi puneţi acum în balanţă politeţea celor de la Bechtel care vorbesc de un acord preliminar şi aroganţa doamnei Boagiu care spune „Compania Bechtel a înţeles că România nu e ţara în care poţi face chiar ce vrei.”

Tot madam Boagiu mai zice că înţelegerea cu constructorul american Bechtel a putut fi modificată cu sprijinul ambasadei americane la Bucureşti şi a preşedintelui Traian Băsescu. Care va să zică doamna se spijină pe o forţă superioară Bechtel care nu, nu poate fi preşedintele României ci administraţia americană.

În mod evident negocierile s-au dus în altă parte căci în iunie, la puţin timp după ce preşedintele a anunţat punerea bazei de la Deveselu la dispoziţia scutului american, ambasadorul Statelor Unite a declarat destul de evaziv că toate problemele existente intre ministerul Transporturilor si firma americana Bechtel vor fi rezolvate.(ziare.com, 2 iunie 2011). 

Mie mi se pare că ar fi fost imposibil de conceput ca păgubosul contract al Autostrăzii Transilvania să nu se afle pe masa negocierilor pentru scutul antirachetă. S-a ajuns la un acord pe scut, bun, acum avem şi un acord preliminar cu autostrada. Este în regulă. Aşa se fac lucrurile. Numai că nici cei de la Bechtel nu sunt cei mai proşti din lume şi, cred eu, ei vor fi parte a lucrărilor de infrastructură pe care americanii sau NATO le vor face pentru a lega Caracalul (un middle of nowhere pentru ei) de restul lumii. Atunci va deveni probabil definitiv şi acordul Autostrăzii Transilvania. Am un sentiment straniu că doamna Boagiu nu este la curent cu chiar toate detaliile acestei înţelegeri. Noroc că doamna este tânără şi are timp să afle… chiar dacă la noi astfel de contracte se întind pe decenii. Ironia se simte si in declaratia de azi a ambasadorului Mark Gitenstein care o felicită pe Anca Boagiu pentru „rolul important pe care l-a avut în obţinerea acestui progres”

Desigur, ceea ce am scris eu aici reprezintă o coroborare a datelor şi declaraţiilor existente dar şi foarte multă speculaţie. Să sperăm că de data asta ai noştri au făcut ceva bun.