Baftă Franţa! Noi îţi ţinem pumnii…
de Moise Guran
Antena 3 intră în epoca PostPetreanu cu un reportaj despre ţigani realizat de Carmen Moise şi Andrei Captarenco la Paris şi semnat (grafic pe ecran) de Carmen Avram. Petreanu mi-e prieten dar asta nu mă împiedică să o respect pe Carmen Avram, ce i-a luat oamenii şi un job pe care Petreanu oricum nu îl mai avea de câţiva ani – acela de Number One în redacţia de Ştiri. Chiar dacă a rămas în memoria colectivă a redacţiei ca un soi de Dalai Lama în exil, Petreanu nu mai era şef şi oricât de rebeli ar fi în general jurnaliştii, mai contează şi şefia asta cât de cât.
În fine! Important este faptul că în timp ce Realitatea face seară de seară mini-talkshoaie despre divorţul columbean, Antena 3 a difuzat un reportaj de calitate pe care îl puteţi viziona aici. Reportajele cu şi despre ţigani erau pe vremuri aproape o marcă a colegei Carmen Moise şi a fost întotdeauna evidentă diferenţa dintre ele şi ţigănismele concurenţei. Şi acesta este demn de difuzat pe Arte. Dar oricât aş aprecia marca profesionistului, pentru o televiziune din România reportajul este însă uşor inoportun. Arată bine traiul hoţesc al ţiganilor români de la Paris, dezvăluind briliant tehnicile de muls bani care i-au făcut indezirabili acolo. Are însă un mare minus pe partea de comunitate, sugerând că cei care trăiesc din adunat fier vechi le fac francezilor şi un bine. Haida de! Asta e o vrăjeală pe care, spre deosebire de români, francezii nu au înghiţit-o. Spun că reportajul este inoportun pentru o televiziune din România pentru simplul motiv că acelaşi gen de reportaj se poate face oriunde în România şi în orice direcţie plecând din Bucureşti pe o rază de maximum 50 de kilometri. În orice ţară civilizată fierul este recuperat de firme specializate şi nu de voluntari care ajung invariabil să fure cabluri telefonice, şine de tren şi chiar garduri de sârmă. De aia şi-au permis francezii să fie inuman de proşti şi să le plătească ţiganilor români o vacanţă de patru luni în România, sperând că nu se vor mai întoarce. Da’ de ce să nu se întoarcă?
Nu sunt genul rasist dar nici genul naiv. Un nene de la cablu de la mine de la ţară mi-a zis acu vreo câteva săptămâni o vorbă care m-a pus pe gânduri – Mare chestie domle, zice, cu Uniunea asta Europeană! De ce? zic eu aşteptând atent să văd ce a înţeles omul de la ţară din integrare. Că ne-a mai adunat naibii hoţii din România că altfel acuma ajungeam de trebuia să ne luăm cu toţii câte o puşcă.
Şi ăsta nu e rasism. Este, cum ar zice Freud, instinct natural de supravieţuire. Aşadar Bafta Franţa!
